Terapia anti-age (anti-îmbătrânire)

Medicina anti-age ia în calcul mecanismele biologice care întrețin bună funcționare a organelor și izolează factorii care-o pot perturba. Numeroși sunt de altfel cei care, sănătoși fiind, vin să se consulte fiindcă refuză să îmbătrânească urât. Putem trăi mai mult și mai bine, respectând condiția de a face ce trebuie. Este o problemă de voința personală și o miză de sănătate publică. 
Această practică medicală se lovește însă de o cultură fatalistă, atât din partea pacienților, cât și din aceea a corpului medical. Nimeni nu mai vrea să-și cunoască problemele de sănătate, de teamă să nu descopere un adevăr ipotetic care i-ar traumatiza.  
Medicina estetică aduce soluții extreme complementare, mai imediat satisfăcătoare, dar mereu temporare; soluții care trebuie repuse în practică în mod regulat, întrucât au slăbiciunea de a nu ataca tocmai cauzele interne ale îmbătrânirii.

Despre îmbătrânire

Modificările organismului determinate de îmbătrânire

Începând de ia vârsta de treizeci de ani, ţesuturile pielii îşi pierd elasticitatea şi capacitatea de a regla difuziunea gazelor (oxigen şi dioxid de carbon). În cursul procesului de îmbătrânire, derma se subţiază şi densitatea fibrelor creşte. Apar ridurile. Toate aceste semne dovedesc transformarea ţesuturilor-conjunctive endo-şi extracelulare şi sunt legate de fenomenele oxidative care contribuie ia modificarea aspectului pielii.
Din punct de vedere chimic, principalele mecanisme ale îmbătrânirii cutanate sunt de natură oxidativă, ele fiind provocate de formarea radicalilor liberi. Oxigenul intervine în sinteză şi degradarea constituenţilor pielii - lipide, poliglucozide, vitamine, hormoni, porfirine de sânge etc. 
Fenomenele de oxidare chimică în care intervin de asemenea radiaţiile luminoase şi de oxidare enzimatică se intensifică odată cu înaintarea în vârstă. Aceste mecanisme antrenează densificarea reţelei de colagen, degradarea elastinelor şi diminunea nivelului glicoproteinelor în ţesuturi. Ele provoacă îngroşarea şi înnegrirea pielii, ce reprezintă reacţii de apărare ale structurilor cutanate superficiale, keratinizate şi înnegrite.
Prin urmare, îmbătrânirea este în primul rând rezultatul stresului oxidativ la care sunt supuse celulele noastre şi al acumulării radicalilor liberi (reziduurile apărute ca urmare a stresului oxidativ). Pe de altă parte, îmbătrânirea este legată şi de inexonbila scădere a nivelului unora dintre hormonii noştri, printre care şi estrogenii, începând cu perioada perimenopauzei. 

Simptome ale îmbătrânirii

  • Tensiunea arterială crește, mai ales presiunea sistolică
  • Glicemia care la un adult se interpretează ca diabet, e normală la vârstnic
  • Colesterolul e normal când e depășită valoarea cu 35 mg% la bărbați și 45 mg% la femei. Curba maximă de creștere a colesterolului este între 40 şi 70 de ani, urmând ca la vârste mai înaintate să revină la valori joase
  • Valori sub cele ale adultului apar în cazul sideriei (fierul din sânge), globule roșii, globule albe, proteinele din sânge etc.
  • Apar perturbări ale echilibrului apei cum ar fi reducerea apei intracelulare și electroliților (creșterea sodiului, reducerea potasiului)
  • Auzul, mirosul și văzul scad odată cu vârsta
  • Senzațiile termice și dureroase sunt mai slab percepute
  • Vocea slăbește
  • Senzația de sete scade, de aici riscul deshidratării
  • Pielea devine uscată și apar pete cafenii
  • Părul se rărește
  • Scade calciul din oase, dar în același timp apar depuneri de calciu la extremități („ciocuri”)
  • Scăderea în greutate
  • Scăderea masei musculare și a țesutului gras
  • Scăderea poftei de mâncare
  • Scăderea acidității gastrice
  • Întârzierea tranzitului intestinal
  • Scăderea memoriei
  • Pe măsură ce înaintăm în vârstă, creierul suferă modificări la toate nivelurile, de la molecule la morfologie, materia cenușie se micșorează, la fiecare zece ani începând cu vârsta de 40 de ani pierdem 5% din masa cerebrală 
  • Micșorarea orelor de somn
  • Scade imunitatea organismului
  • Crește reactivitatea la medicamente

Boli frecvent întâlnite la vârstnici

  • Bolile cardiovasculare: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, etc.
  • Bolile digestive: uscăciune din cauza scăderii funcției glandelor salivare, diverticuli esofagieni, gastrită prin atrofia mucoasei gastrice, colită, constipație, diaree, hemoroizi etc.
  • Bolile aparatului locomotor: artroza, osteoporoza, guta etc.
  • Bolile endocrine: diabet zaharat
  • Bolile oculare: cataractă, glaucom
În schimb, unele suferințe sunt ameliorate cu trecerea anilor: crește sociabilitatea, capacitățile intelectuale, se atenuează stările de nevroză din tinerețe. Și migrena se atenuează. Aceeași atenuare are loc în cazul hepatitei virale acute, apendicitei, nefritei sau urticariei.

Alimentația vârstnicului

Alimentaţia bătrânilor este complet diferită, deoarece centrul foamei - mediat de către hipotalamus - e afectat şi se micşorează apetitul. Concomitent, dificultăţile de masticaţie scad  asigurarea nutrienţilor, iar organismul se micşorează. Odată cu înaintarea în vârstă, scade necesarul energetic datorită următoarelor motive:
  • reducerea intensităţii metabolismului bazal
  • scăderea activităţii motrice
  • capacitatea de oxidare a substanţelor nutritive
  • limitarea capacităţii genetice de inducere a enzimelor.  
Prelungirea duratei vieţii prin limitarea alimentaţiei este frecvent asociată cu frânarea proceselor de îmbătrânire la diferite niveluri ale organizării biologice. Animalele supuse unui regim energetic scăzut îşi micşorează conţinutului de lipide şi colesterol în aortă, cu diminuarea faţă de cea a animalelor de control. Totodată, creşte necesarul de oxigen, se frânează transformările ADN-ului din ţesuturi, se opreşte îmbătrânirea colagenului, iar echilibrul acid-bazic se stabilizează în domeniul alcalin. Prelungirea duratei vieţii în condiţiile unei raţii de energie reduse este corelată cu inhibarea îmbătrânirii genomului şi a aparatului de biosinteză a proteinelor celulare ale ţesutului conjunctiv, cu micşorarea conţinutului de lipide şi colesterol în aortă, cu diminuarea hiperlipidemiei, scăderea volumului adipocitelor, creşterea capacităţii aportului insulinic al pancreasului. Totodată, se inhibă modificările determinate de vârstă.
La persoanele în vârstă scade necesarul de proteine, lipide şi glucide, dar creşte numărul de biocatalizatori şi de antioxidanţi alimentari (acid ascorbic, tocoferoli, seleniu, metionină, cisteină, polifenoli) care inhibă reacţiile de formare a radicalilor liberi, responsabili de numeroase stări patologice.
Alimentația vârstnicului trebuie să respecte anumite reguli simple:
  • să nu provoace carențe
  • să nu cauzeze excese care duc la obezitate, diabet sau hipertensiune arterială
  • să fie cât mai variată
Sunt necesare următoarele cantități:
  • proteine: 100 g., cantitate crescută până la 200 g. la persoanele slăbite sau după intervenții chirurgicale, iar în cazul bolilor de rinchi această cantitate scade sub 35 g.; de preferat  de origine vegetală, lactate, peşte
  • grăsimi: 50 g., de preferat de origine vegetală
  • glucide: 350 g., de preferință din fructe, cartofi, orez sau paste făinoase; de evitat dulciurile concentrate cum ar fi dulceața sau bomboanele
  • vitamine: 300 g., de preferință din fructe și legume proaspete

Principalele semne ale îmbătrânirii premature

Boala și degradarea psihică nu sunt o fatalitate dacă, destul de devreme, acordăm mai multă atenție modului nostru de viață. Unii îmbătrânesc natural și sunt multă vreme scutiți de bolile și tulburările de sănătate care lovesc vârstele a treia și a patra. Alții sunt handicapați precoce de o sănătate fragilizată și probleme cronice. Fără excepție, această inegalitate în față sănătății și îmbătrânirii nu este decât consecință inevitabilă a diverselor erori și moduri de viață: stres negativ, poluarea, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, excese alimentare sau fizice și fragilități psihologice care grăbesc îmbătrânirea urâtă și apariția bolilor. 
Sănătatea fizică este în egală măsură reflexul echilibrului psihologic și mintal indispensabil unei bune longevități. Aceste semne sunt:
  • oboseala rapidă;
  • amnezia;
  • confuzia;
  • scăderea tonusului;
  • scăderea acuității vizuale și a simțurilor;
  • scăderea flexibilității spatelui și încheieturilor;
  • scăderea capacității de acomodare la cald și la frig;
  • la femei, apariţia ţesutului adipos excesiv în jurul taliei se petrece de regulă odată cu instalarea menopauzei;
  • faceți totul cu mare efort;
  • vă irită lucrurile mărunte.
Din cauza izolării şi singurătăţii, mulţi vârstnici sunt mari consumatori de alcool. Pentru a face această problemă şi mai gravă, pe măsură ce îmbătrânim, organismul nostru produce noi purine din enzimele necesare pentru a digera alcoolul. Drept urmare, simțim efectele acestuia mult mai repede. De aceea, în special oamenii în vârstă ar trebui să fie precauţi cu cantităţile de alcool pe care le consumă.
Și sistemul digestiv devine tot mai ineficient. Chiar dacă avem în continuare o dietă bine echilibrată, este posibil să nu mai fim în stare să absorbim toţi nutrienţii de care avem nevoie. Mulţi dintre cei peste 50 de ani suferă de indigestie, care se manifestă prin gaze şi balonări după masă. De cele mai multe ori însă, indigestia se datorează incapacităţii organismului de a produce suficient acid clorhidric care să dizolve hrana. O soluţie simplă ar fi luarea unei enzime, de exemplu bromelina (derivată din ananas) sau papaina (derivată din papaia) cu o jumătate de oră înainte de masă. Aceste enzime naturale vor ajuta organismul să dizolve alimentele şi să păstreze cât mai multe vitamine şi minerale.
Pentru a evita indigestiile, vârstnicii ar trebui să nu mănânce prea multe grăsimi şi proteine, care sunt mai greu de digerat decât hidrocarbonaţii. în plus, mâncaţi încet şi feriţi-vă de lichidele prea reci sau prea fierbinţi, se vor îmbolnăvi de ulcer. 

Abordarea anti-age

Anti-age este o abordare medicală globală care implică diferite etape: 
  1. O revizie generală a "mașinii": realizarea de examinări și investigații medicale care permit stabilirea stării de fapt și depistarea riscurilor care pot ulterior să compromită speranța de viață; riscuri care necesită, înainte de a merge mai departe, o tratare și un tratament adecvate; căci nu se poate propune în mod serios un tratament de prevenire a îmbătrânirii dacă există un proces latent și silențios care se poate exprimă și distruge tot de pe o zi pe alta; 
  2. Un bilanț al procesului general de îmbătrânire și uzură: sfârșește, în mod logic desigur, cu un program anti-age personalizat ținând seama de factorii de uzură, proprii fiecărui individ, și care trebuie neutralizați. 
Aceste soluții, experimentate de mulți ani, vizează ca obiectiv protejarea sănătății și stării de bine a individului, păstrarea arterelor mai suple, protejate contra aterosclerozei, o inimă mai tonică, neuroni și un creier protejați contra procesului de degradare și senilizare, articulații mai solide. Acest lucru a devenit posibil grație prevenției procesului de ruginire și oxidare generală, unui aport de suplimente nutriționale și de antioxidanți și unui aport de suplimente dinamice care protejează activitatea musculară, cardiacă și cerebrală. Pentru a fi eficace, aceste rezultate trebuie să fie și fructul unei schimbări comportamentale.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sindromul burnout  este din ce în ce mai răspândit, în toate domeniile, în special în domeniile în care se lucrează cu oameni.