Alzheimer este o boală degenerativă care afectează zone ale creierului responsabile nu numai cu memoria, ci și cu inteligența sau comportamentul.
La fel că receptorii celulelor unui bolnav de diabet, ce reacționează din ce în ce mai puțin la insulină, tot așa unii pacienți suferinzi de Alzheimer devin insulinorezistenți.
Insulina, indispensabilă în procesul de pătrundere a glucozei în neuronii unui creier sănătos, contribuie şi la menţinerea sinapselor într-o stare bună de funcţionare.
Dar şi acţiunea insulinei este perturbată, neuronii se pot altera. Insulinorezistenţa sporeşte, de asemenea, stresul oxidativ şi mecanismele inflamatorii ce pot favoriza degenerescenţa neuronilor.
Experimentele efectuate în laborator demonstrează că anumite molecule utilizate în tratarea diabetului de tip 2 par să fie eficiente în cazul bolii alzheimer, ca unele molecule din familia tiazolidinedionei şi a metamorfinei.
Legătura intre cele două boli (diabet şi Alzheimer) se situează la nivelul interacţiunii dintre două peptide care se agregă la nivel atomic.
Amilina, o peptidă prezenta în pancreas şi în creier, şi beta-amiloida, prezentă în plăcile caracteristice bolii Alzheimer la nivel cerebral.
Cercetătorii au descoperit aceste două peptide în pancreasul unor bolnavi de diabet, în timp ce, în cazul celor două patologii, prezenţa lor este direct corelată cu evoluţia bolii. La sfârşitul anului 2014, Yifat Miller revine cu ultimele rezultate ale studiilor sale, anunţând acum că ar exista, de asemenea, o legătură între diabet şi alte boli neurodegenerative, printre care şi boala Parkinson.
Dincolo de experienţele efectuate la nivel microscopic în laborator, exista şi date epidemiologice care se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Potrivit unei echipe americano-britanice conduse de profesorul Sam Norton, ,,o treime dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi atribuite unor factori de risc ce pot fi modificaţi, precum sedentarismul, tabagismul, hipertensiunea, diabetul". Aici intervin şi greşelile alimentare cum ar fi abuzul de zahăr, sare, grăsimi sau alimente bogate în aditivi alimentari.
Un alt factor este cel genetic. Numărul celor afectați de această formă de demență crește de la an la an și, din păcate, primele semne se instalează din ce în ce mai timpuriu. Femeile sunt mult mai des afectate decât bărbații.
Și hipocampul suferă leziuni. (hipocampul este o regiune mică situată aproape de centrul creierului, responsabilă pentru formarea de amintiri noi, extrem de importante pentru copii).
Cauze
Legătura dintre diabet şi Alzheimer
Cercetători și neurologi care califică boala Alzheimer drept un ,,diabet al creierului". Plăcile amiloide toxice care se formează în creier, plăci senile cauzate de agregarea unei proteine ciudate, și fenomenul ce constituie cel mai caracteristic indiciu al bolii Alzheimer, ar fi un efect secundar al unui mecanism de apărare a organismului, alimentarea cu glucoză a neuronilor devenind tot mai anevoioasă.La fel că receptorii celulelor unui bolnav de diabet, ce reacționează din ce în ce mai puțin la insulină, tot așa unii pacienți suferinzi de Alzheimer devin insulinorezistenți.
Insulina, indispensabilă în procesul de pătrundere a glucozei în neuronii unui creier sănătos, contribuie şi la menţinerea sinapselor într-o stare bună de funcţionare.
Dar şi acţiunea insulinei este perturbată, neuronii se pot altera. Insulinorezistenţa sporeşte, de asemenea, stresul oxidativ şi mecanismele inflamatorii ce pot favoriza degenerescenţa neuronilor.
Experimentele efectuate în laborator demonstrează că anumite molecule utilizate în tratarea diabetului de tip 2 par să fie eficiente în cazul bolii alzheimer, ca unele molecule din familia tiazolidinedionei şi a metamorfinei.
Legătura intre cele două boli (diabet şi Alzheimer) se situează la nivelul interacţiunii dintre două peptide care se agregă la nivel atomic.
Amilina, o peptidă prezenta în pancreas şi în creier, şi beta-amiloida, prezentă în plăcile caracteristice bolii Alzheimer la nivel cerebral.
Cercetătorii au descoperit aceste două peptide în pancreasul unor bolnavi de diabet, în timp ce, în cazul celor două patologii, prezenţa lor este direct corelată cu evoluţia bolii. La sfârşitul anului 2014, Yifat Miller revine cu ultimele rezultate ale studiilor sale, anunţând acum că ar exista, de asemenea, o legătură între diabet şi alte boli neurodegenerative, printre care şi boala Parkinson.
Dincolo de experienţele efectuate la nivel microscopic în laborator, exista şi date epidemiologice care se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Potrivit unei echipe americano-britanice conduse de profesorul Sam Norton, ,,o treime dintre cazurile de Alzheimer ar putea fi atribuite unor factori de risc ce pot fi modificaţi, precum sedentarismul, tabagismul, hipertensiunea, diabetul". Aici intervin şi greşelile alimentare cum ar fi abuzul de zahăr, sare, grăsimi sau alimente bogate în aditivi alimentari.
Alte cauze
Alături de oboseală sau depresie, stresul cronic grăbește apariția maladiei.Un alt factor este cel genetic. Numărul celor afectați de această formă de demență crește de la an la an și, din păcate, primele semne se instalează din ce în ce mai timpuriu. Femeile sunt mult mai des afectate decât bărbații.
Simptome
Uitări repetate, schimbări bruște de dispoziție‚ pierderea reperelor, reprezintă cele mai frecvente manifestări ale maladiei. Persoanele afectate au o tulburare de gândire sau personalitate care le împiedică să îndeplinească activități banale, sau chiar le pot pune viața în pericol.Și hipocampul suferă leziuni. (hipocampul este o regiune mică situată aproape de centrul creierului, responsabilă pentru formarea de amintiri noi, extrem de importante pentru copii).
Cum prevenim boala Alzheimer
Ca să ne păstrăm creierul sănătos, e important să-l antrenăm. Așa cum mișcarea se recomandă pentru menținerea articulațiilor și musculalurii sănătoase, la fel jocurile pentru memorie, calculele mentale, învățarea de cuvinte noi, meditația, sunt de neînlocuit pentru creier.
Toxinele pe ce care le introducem în organism slăbesc realmente e memoria. Tutunul trebuie eliminat complet, iar băuturile alcoolice tari – consumate numai ocazional, fiindcă distrug neuronii. Excepție face vinul roșu. Trebuie eliminate și grăsimile nesănătoase (prăjeli, produse de patiserie, carne grasă, maioneză) și înlocuite cu cele mai benefice (ulei de măsline, nuci, semințe de in, pește) zahărul, sarea în exces, produsele cu indice glicemic crescut (pâine, orez, cartofi prăjiți). Foarte benefice pentru creier sunt și alimentele bugate în vitamine din grupul B (Bl, B6, B12),vitaminele D, E, calciu și magneziu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu