Pentru acoperirea necesarului caloric prin metabolizarea proteinelor (1 g=4 calorii), glucidelor (l g=4 calorii), lipidelor (1 g=9 calorii) ca și a necesarului de biocatalizatori (care contribuie sau iau parte la producerea reacțiilor chimice indispensabile metabolismului), e nevoie ca rația alimentară zilnică să fie atent diversificată pe baza celor 8 grupe de alimente: lapte și brânzeturi; carne și pește: ouă; legume, fructe proaspete și uscate; derivate de cereale și fructe oleaginoase; produse zaharoase; grăsimi animale și vegetale; băuturi nealcoolice.
S-a stabilit de către medicii suedezi că substanțele necesare unei bune memorii se găsesc în ouă (în special lecitină) și în lapte (acid glutamic) sub limita ușor asimilabilă.
Un bun apetit înseamnă să aşteptaţi cu plăcere masa, să vă bucuraţi de ea, în funcţie de experienţa dumneavoastră anterioară. Copiii mici sunt mofturoşi deoarece multe dintre alimente le sunt necunoscute. Ca adult, mediul şi compania contează mai mult decât necesităţile fiziologice pentru hrănire.
Mesele trebuie să se servească într-o ambianță plăcută, de calm și bună dispoziție.
Mirosul şi gustul alimentului stimulează frecvent apetitul. O simplă răceală va face ca mincarca să vi se pară neatractivă deoarece vă este afectat simţul mirosului, vă puteţi ,,strica" pofta de mâncare luând o mică gustare înainte de masă, dar aceasta poate fi afectată în mod serios în cazul unei afecţiuni, în special care implică durerea sau febra. De asemenea, apetitul poate fi afectat de consumul crescut de alcool, ocazional sau pe termen lung, şi de anumite tipuri de medicamente, inclusiv de unele pe bază de plante. În cazul în care aveţi o stare de depresie sau de anxietate, s-ar putea să nu doriţi să mâncaţi.
Locul unde luați masa este,deasemenea, important. Atunci când mâncaţi sandvişul la birou sau un burger pe stradă, organismul dumneavoastră nu primeşte mesaj că digestia este prioritatea principală în acest moment și că circulaţia sangvină a stomacul dumneavoastră este accelerată. A lua masa cu cineva este benefic deoarece este relaxant, uiți de problemele de serviciu şi mâncaţi nu prea repede. Radioul, televizorul sau o carte pot servi aceloraşi scopuri.
Foarte importantă este şi postura. Postura dreaptă într-un scaun la masă este ideală. Poziţia culcată pe spate privind la televizor sau legănându-vă modifică poziţia normală a stomacului.
Și aerul proaspăt, cum şi exerciţii fizice uşoare pot fi de mare ajutor.
Micul dejun
Greșeala care se face curent constă în aceea că cei mai mulți se grăbesc dimineața și consumă puține alimente. Deci, o pauză de o noapte, stomacul este nevoit să funcţioneze în gol ore în șir. Or, longevivii afirmă că micul dejun l-au avut toată viața bine reprezentat.
În mod normal, micul dejun include alimente care eliberează rapid energie: lapte (sau ceai), ouă, brânzeturi, pâine, unt, miere sau dulceață.
Ideal mai degrabă pe un mic dejun sărat, dar fără a uita să ne asigurăm o doză mare de proteine. Consumul mai mic de glucide şi mai mare de proteine are drept efect creşterea energiei, diminuarea senzaţiei de foame în cursul zilei, fără a se înregistra totuşi o sporire a cantităţii de calorii absorbite zilnic, aşa cum a publicat în 2010 de către o echipă de cercetare de la Universitatea din Kansas. Proteinele trebuie combinate cu glucide complexe şi cu grăsimi bune, care vor reduce şi mai mult nivelul ridicat al glicemiei, asigurând un aport regulat de glucoză pe toată durata zilei.
Prânzul
Prânzul trebuie să includă întotdeauna o componentă proteică, dar care nu trebuie să fie greu digerabilă, trebuie să fim activi după amiază. Este bine să cuprindă două feluri de mâncare (conținând proteine de origine animală și legume) urmate de desert. Cele două gustări (de dimineață și după-amiază) vor fi compuse din: iaurt, brânză, biscuiți, fructe, pâine, marmeladă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu