Abuzul de alimente care conțin acidul malonic

De ce nu este bun acidul malonic? Este un inhibitor metabolic extrem de puternic. Indiferent de organul în care s-ar afla, metabolismul acestuia va fi încetinit; de fapt, îl oprește aproape complet. Ulterior, acest organ nu mai poate utiliza la fel de mult oxigen și nici nu mai poate produce toată cantitatea de energie necesară, energie denumită ATP. ATP-ul înseamnă adenozin-trifosfat-nucleotidă funcțională ce transportă energie chimică în interiorul celulelor pentru metabolism. În consecință, avem prea puțini aminoacizi și nu putem produce suficiente proteine. Acest lucru duce la scăderea imunității prin reducerea glutationului. Organul va deveni extrem de vulnerabil, există chiar și un efect direct al malonatului asupra imunității. Deși plantele comestibile care produc malonați au și proprietăți remarcabile și sunt de altfel nutritive, prezența malonaților le plasează în afara listei de alimente pentru oricine încearcă să se însănătoșească.

Din fericire, plantele fără malonați sunt majoritare.

Alimentele fără malonați

Modalitatea cea mai rapidă de recuperare a sănătății organului cu tumoră sau a oricărui alt organ este de a înceta otrăvirea acestuia cu acid malonic. Există însă și un beneficiu suplimentar pentru persoanele care trec la dieta fără malonați. Veți remarca o temperatură mai ridicată a organismului după câteva săptămâni, ceea ce face ca tenul să fie mai îmbujorat. Persoanele supraponderale pot avea experiența unei scăderi lente, dar constante în greutate.

Tabel 1: Alimentele fără malonați

afine  afine (coacăze negre) alge roșii aloe vera alune amarant ananas anghinare ardei (gras, iute, roșu) arome de arțar avocado banane brânză busuioc dulce cactus (nopal) cantalup (și semințe) capere căpșuni cardamon cartofi castraveți ceapă chimen cimbru cireșe ciuperci albe coada calului condimente masala conopidă coriandru dovleac

drojdie de bere dulciuri miso făină fasole verde floare de zucchini flori de lumânărică frunze de măslin frunze de mentă frunze de nap frunze de sfeclă ghimbir goldenseal grapefruit grâu hamut hrișcă iarba-de-lămâie izmă uscată jicama kiwi kumquat lămâie lecitină din soia linte mămăligă din porumb mangold mărar proaspăt măsline verzi mazăre (verde, albă, galbenă, ...) măzăriche mei mentă mere

merișor migdale moșmon nap năut nectarine nucă de Brazilia nucă de cocos nuci nucșoară orez ouă ovăz păpădie paste făinoase cu fasole verde pătlagină pătrunjel Pau d”Arco pelete de tapioca pepene verde pere piersici piper negru polen de albine porumb praz produse lactate prune quassia quinoa ridichi roșii rodie

roșcove rubarbă salată iceberg sâmburi de caise schinduf scorțișoară semințe de cânepă semințe de dovleac semințe de floarea soarelui semințe de susan sfeclă roșie silur sirop de arțar smântână smochine uscate soia nedecorticată sos roșu picant spanac stafide struguri strugurii-ursului tahini tărâțe tomatillo unt unt de arahide usturoi varză (albă, roșie, ...) varză de Bruxelles vinete zmeură zucchini

Alimentele care conțin malonați

Prezența acidului malonic în plante a fost observată încă din anul 1925. Totuși, nu s-a bănuit niciodată că îl ingerăm zilnic în cantități atât de mari. Iată câteva alimente obișnuite care conțin acid malonic:

Tabel 2: Alimentele care conțin malonați

alge Kombo alge Nori araica (uscată) broccoli caise ceapă roșie ciocolată coaja rădăcinii de ghimbir

coaja roșie a arahidelor coajă de dovleac plăcintar dracilă uscată dulceață de struguri fasole (albă, neagră, lima, mung, navy, roșie) fructul pasiunii kaki

lămâi verzi mango măsline negre morcovi muguri de lucernă nap suedez papaia

păstârnac pir portocale ridiche albă roșii sos Tamari din soia zucchini verzi

Ce se întâmplă cu acidul malonic pe care îl ingerați?

Trebuie fie folosit de către organism (metabolizat), detoxifiat, excretat, fie lăsat în pace pentru a face ravagii! 

Efectele toxice ale acidului malonic

Dacă știți ce efecte are acidul malonic, nevoia de a detoxifia rapid organismul de orice urmă a acestuia este evidentă. În Enzyme  and Metabolic Inhibitors, a fost publicat un excelent și cuprinzător bilanț. Iată o listă parțială a subiectelor tratate:

Malonatul:

• inhibă preluarea glicinei și alaninei;
• poate chela fierul astfel încât acesta să nu mai poate fi încorporat în hemoglobină (procedeu prin care mineralele, în special metalele grele, sunt neutralizate devenind netoxice și asimilabile pentru organism);
• inhibă vindecarea;
• chelează calciul;
• scade drastic potențialul de repaus al mușchiului;
• produce setea de aer (dispneea);
• este toxic pentru rinichi;
• recționează cu aldehidele;
• chelează taliul, rezultând un compus stabil; acest lucru ar putea explica efectul de acumulare în tumoră.;
• epuizează zincul și magneziul, prin formarea de compuși complecși;
• reduce consumul de oxigen; este necesară coenzima Q10 pentru producerea ATP-ului;
• crește colesterolul;
• poate prelua o grupare amino- din glutamină, distrugând-o;
• malonatul catalizează glutaminaza renală; dacă există mai puțin malonat, nivelul de acid uric scade;
• acidul malonic este prezent în urină;
• inhibă stimularea de către insulină a respirației celulei musculare;
• determină utilizarea glucozei prin efectul Pasteur (efect inhibitor al oxigenului asupra procesului de fermentare) ce apare în urma blocării unui ciclu Krebs (serii de reacții chimice catalizate de enzime, importantă pentru celulele vii ce utilizează oxigenul în respirația celulară; se mai numește și „ciclu al acidului citric” și este o parte a căii metabolice de transformare chimică a carbohidraților, grăsimilor și proteinelor în bioxid de carbon și apă, pentru a genera o formă de energie utilizabilă);
• malonatul are efecte diferite asupra diferitelor țesuturi; formarea acidului lactic crește odată cu inhibarea respirației (n.r. celulare) provocată de malonat;
• în prezența malonatului, o cantitate mult mai mică de glucoză este transformată în aminoacizi și proteine;
• malonatul crește până la de 10 ori formarea acizilor grași;
• poate reduce concentrația magneziului și a calciului până la 25 sau 50%;
• inhibă oxidarea acizilor grași.

Nu este deloc de mirare că organismul încearcă cu disperare să detoxifieze acidul malonic care ajunge la organul cu tumoră, sau în altă parte a corpului.

Detoxifierea malonatului

Una dintre căile prin care organismul detoxifiază substanțele nedorite se numește metilare. Aceasta însă epuizează resursele organismului, întrucât necesită mari cantități de vitamina B12, acid folic, betaină, glicină, taurină, cisteină, lecitină, metionină și vitamina C. Menținerea rezervelor înseamnă secătuirea restului organismului. Nu doar organul asediat, ci și restul organismului ajunge să fie malnutrit.
Nici un aliment nu este perfect. Este greu de știut care produse chimice sunt sintetice. Ceea ce contează pentru un pacient bolnav de cancer este dacă sistemul imunitar va fi solicitat să înlăture sau nu ceva din alimentele pe care le consumă.
Sistemul dvs.imunitar este ceva prețios! Aveți/ați avut peste 5000 de leucocite în fiecare picătură de sânge. Sarcina lor este de a vă feri de paraziți, bacterii, viruși, fungi și substanțe chimice sintetice. Chiar dacă substanțele chimice sintetice din alimentația dvs. nu vă fac foarte mult rău, ele trebuie totuși îndepărtate. Leucocitele ocupate cu eliminarea aluminiului, nichelului, cuprului, mercurului, aromelor, odorizantelor sau chiar a săpunului nu sunt libere să lupte împotriva bacteriilor, a virușilor, paraziților sau fungilor.