Cancerul

Motto: 
Opinia specialiștilor în anatomia și fiziologia omului este că dacă legile sănătății ar fi respectate riguros din generație în generație, multe dintre bolile care transformă viața într-un chin ar fi eliminate, iar acest univers complex - organismul uman, „templul lui Dumnezeu”, și-ar reveni treptat până acolo că oamenii ar experimenta moartea asemenea alunecării într-un somn liniștit.
Catherine Sedgwick

O tumoare canceroasă reprezintă de fapt un strat de celule vii care se multiplică necontrolat, înconjurând o masă de celule moarte, distruse de toxinele acide. Aceasta invadează țesuturile învecinate, precum și țesuturi învecinate (metastaze).
Cancerul este o maladie determinată de factori multipli, datorită multitudinii factorilor fizico-chimici agresivi ce afectează celulele, mecanismul principal fiind afecţiunea cromozomică.
În mod special, cancerul are ca trăsături distinctive accelerarea angiogenezei, microtumorile nu se pot transforma în cancer fără crearea prealabilă a unor reţele de vase de sânge care le hrănesc, ca noile celule canceroase se răspândesc în restul corpului formând metastaze care sunt periculoase doar atunci când atrag noi vase de sânge.
Din fericire, există supape de siguranţă care se opun multiplicării anarhice a celulelor ce au suferit o mutaţie. Este foarte probabil că deteriorarea acestor supape de siguranţă să contribuie la apariţia cancerului, fapt ce se produce ca urmare a influenței factorilor genetici, dar mai ales atunci când organismul este slăbit ca urmare a acumulării factorilor externi (stres, alimentaţie deficitară, factori toxici). 

Cauzele cancerului

De-a lungul timpului au fost identificate diverse cauze ale cancerului, care au legătură cu diferiți factori ce determină creșterea incidenței acestei boli. Cancerul reprezintă acțiunea simultană a cel puțin 4 factori: existența unui virus, moștenirea genetică, factorii de mediu și stilul de viață. Aceste cauze pot fi clasificate în 3 grupe principale:

a.Grupa genetică

Predispoziția genetică nu poate fi combătută în mod deplin, dar trebuie să fim conștienți de sensibilitatea la un anumit tip de cancer și să respectăm legile sănătății.

Raporturi genetice

Când încercăm să analizăm predispoziția unui pacient la cancer, trebuie să ne asigurăm cât este influență genetică și cât este comportament dobândit. Predispoziția la boală nu reprezintă o sentință irevocabilă, ci mai degrabă o avertizare. Între 5 și 10% din formele de cancer se datorează unor gene defectuoase moștenite.

b.Factorii de mediu 

Orice factor ce se opune difuzării oxigenului în organism,  poate favoriza apariţia cancerului. Dintre acestea, cele mai răspândite cauze sunt:
  • Un pH intracelular prea acid poate agresa materialul genetic şi poate antrena astfel pierderea controlului asupra multiplicării celulare. Va trebui deci evitat consumul excesiv  de alimente acidifiante. 
  • Calitatea aerului este de asemenea un factor important în prevenirea cancerului. Este important să respirăm aer bogat în oxigen şi ioni negativi şi cu un conţinut redus de poluanți. Aerul poluat al oraşelor nu conţine în cantităţi suficiente ioni negativi, fiind saturat cu ioni pozitivi grei. Oxigenul joacă un rol esențial în menținerea unui pH intracelular alcalin. Dacă oxigenul nu se difuzează în celulă, pH-ul intracelular devine acid, iar plasma devine alcalină. 
  • Orice substanţă susceptibilă să crească într-un fel capacitatea electrostatică, este capabilă să se opună dezvoltării cancerului. De exemplu, briza de primăvară ar putea aduce o substanță cancerigenă de pe un câmp stropit. Alt exemplu ar fi unele substanțe toxice folosite în gospodărie, în special cele care conțin metale grele.
  • Erbicidele și pesticidele măresc riscul de cancer. Expunerea la acestea în timpul sarcinii va mări de 4 ori riscul unui nou-născut de a se îmbolnăvi de leucemie.
  • Apa de băut din rețeaua de canalizare reprezintă o sursă de oxidanți. Dacă e băută în mod regulat va provoca diverse forme de cancer din cauza clorinei adăugate. 

c.Stilul de viață

Acele deprinderi asupra cărora deținem controlul. Un factor major, atât de invaziv în sănătatea de azi, îl reprezintă utilizarea medicamentelor și altor chimicale care ingerate zilnic slăbesc imunitatea organismului, făcând posibilă apariția cancerului. Și mișcarea este foarte importantă, pentru că fără ea imunitatea organismului este în pericol.

Stresul

Persoanele aflate într-o stare depresivă se expun la un risc mărit de cancer pulmonar. Factorii emoționali și stresul slăbesc sistemul imunitar.

Legătura dintre cancer și medicamente

Multe medicamente măresc riscul de cancer. Medicamentele sunt niște otrăvuri puternice folosite pentru a ucide rapid celulele bolnave ce se dezvoltă în organism; prin urmare, au efectul de a împiedica lupta sistemului imunitar împotriva celulelor canceroase, permițând supraviețuirea acestora. Contrar unor efecte benefice, rezulate în urma administrării lor, medicamentele existente pe piață pot conduce la creșterea riscului de cancer. Deși apariția unui anumit factor în stilul de viața al omului nu implică în mod obligatoriu îmbolnăvirea, cu siguranță e tulburător să afli că un medicament folosit cândva a condus la apariția cancerului.
Contraceptivele orale pot duce la riscul de cancer uterin. Afetaminele pot duce la dezvoltarea maladiei Hodgkin, care afectează ganglionii limfatici. Medicamentele nehormonale poartă răspunderea pentru toate tipurile de cancer.

Antibioticele 

Ampicilinacancerul faringelui
Tetraciclina și penicilinacancerul limfatic

Alte medicamente

Antacid; aspirina tamponatămelanom
Atropinacancerul la sân
Barbituricelecancerul biliar, pulmonar și mielom
Formalincancerul pulmonar
Decadroncancerul rectal

Diverse substanțe 

Bromatul de potasiu, utilizat pentru a albi făinacancerul pulmonar
Oțetul și acetatul de aluminiucancerul genital
Estrogeniitoate felurile de cancer, în special cerebral și uterin
Suplimentele de fiercancerul pulmonar

Tratamentul natural al cancerului

O primă abordare a medicinei clasice este nimicirea celulelor canceroase. Acest lucru se realizează prin radiații sau chimioterapie, ambele acționând în mod similar prin vătămarea celulelor. Aceste proceduri afectează ADN-ul celulelor care se divizează rapid. Din nefericire, celulele sistemului imunitar sunt cele care se divizează cel mai rapid. Și, în plus, celulele canceroase învață foarte repede cum să se apere de agresori. De fapt, sunt mult mai bine adaptate decât celulele sănătoase.
Dar aceasta nu însesmnă că nu există și alte tratamente care dau rezultate mai bune; de exemplu, revista „Parade Magazine”, a ziarului cu același nume, a prezentat o terapie experimentală a cancenrului, în care se introduce un ac mic în tumoare, acul este acordat la frecvența tumorii, care se arde în acest fel.
Cele mai importante obiective al tratamentului anti-cancer sunt:
  • îmbunătățirea circulației sanguine pentru a ajuta oxigenarea celulelor;
  • schimbarea florei intestinale, printr-un regim bazat pe fibre, pentru a împiedica creșterea celulelor canceroase;
  • replicarea virusului cancerului cu băi fierbinți;
  • stimularea mecanismului imunitar pentru a rezista cancerului și pentru a elimina toxinele care crează multe probleme.

Regimul alimentar

Sfaturi generale

Menţinerea homeostaziei mediului intern al organismului, depinde de caracterul alimentaţiei care influenţează funcţiile sistemului, în special factorii enzimatici şi emoţionali.
Cercetările epidemiologice au scos în evidenţă o mutaţie a formelor de cancer, în funcţie de modul de alimentare. În Japonia predomină cancerul gastric şi esofagian ca urmare a consumării în cantităţi mari a peştelui prăjit sau sărat şi a orezului prăjit. La populaţiile de emigranţi în S.U.A., ca urmare a schimbării obiceiurilor alimentare, se constată o creştere a incidenţei cancerului colonului şi o reducere a tumorilor de stomac. Acest proces are o dinamică bine stabilită, crescând de la o generaţie la alta, indicele de mortalitate la a treia generaţie de japonezi fiind apropiat de cel al albilor din S.U.A.
Interesant este faptul că atât recomandările mai vechi ale Academiei Naţionale de Ştiinţe a S.U.A. privind orientarea alimentaţiei în prevenirea bolilor cardiovasculare, cât şi cele mai recente referitoare la prevenirea cancerului, coincid în mare măsură, ele putând fi sintetizate astfel:
  • evitarea excesului ponderal şi a unui surplus de calorii care pot genera;
  • reducerea consumului total de grăsimi;
  • diminuarea consumului de grăsimi saturate (de origine animală);
  • compensarea prin grăsimi polinesaturate (de origine vegetală);
  • reducerea consumului de colesterol la 0,3 g/zi;
  • reducerea consumului de zahăr rafinat: celulele maligne îşi cresc numărul de transportori de glucoză în membrana celulară gata să absoarbă minimum de zahăr;
  • reducerea consumului de glucide din legume şi fructe;
  • creşterea aportului de substanţe biologic active, vitamine şi bio-elemente.
Atunci când celulele de grăsime cresc, ele cresc în tandem cu vasele de sânge. Fiecare kilogram pe care îl dobândim necesită 1,6 kilometri de vase sanguine să îl susţină! Dar, aşa cum am arătat şi anterior, vasele sanguine sunt create prin procesul de angiogeneză şi servesc şi drept conducte prin care celulele canceroase se deplasează prin corp formând metastaze.
Pentru înlăturarea factorilor externi susceptibili să afecteze buna funcționare  a organismului (microbi, antigeni), acesta s-a dotat cu o armă redutabilă, constituită de globulele albe. În cadrul acestora, a fost afectată o categorie luptei şi distrugerii  celulelor canceroase - ucigaşii naturali (UN). Aceasta injectează în celulele maligne o substanţă toxică care le distruge, tumosteronul, derivat al vitaminei D2. Astfel, această vitamina este indispensabilă în lupta împotriva  canceru1ui, fapt ignorat însă de cancerologia tradițională. Pentru a se apăra împotriva limfocitelor ucigaşe (UN şi limfocitele citotoxice), celulele canceroase secretă o substanță ce formează un înveliș protector. Astfel, limfocitele sunt neutralizate. Este indispensabil prin urmare ca acest ecran de mucus să fie distrus. Acest rol revine de obicei unei vitamine naturale, betacarotenul, a cărei molecule conţine sarcini electrice libere, capabile să disperseze ecranul de mucus. (Ecranul mai poate fi dizolvat şi cu ajutorul proprietăţilor enzimatice ale un90or substanţe naturale, precum bromelaina extrasă din ananas.) Spre deosebire de aceasta, cazeina din lapte este susceptibilă de a întări acest strat mucoid. De aceea, lactatele sunt în general nerecomandate în caz de cancer.

Factori alimentari indicați în scăderea riscului de cancer

  • legume: roșii (de preferat fierte, substanțele active sunt mai bine valorificate prin fierbere), brocoli, morcovi, varză roșie, varză de Bruxelles, varză fiartă (substanțele active sunt mai bine valorificate prin fierbere), napi, sfecla (albă și roșie), fasole verde (semințele păstăilor de fasole sunt recomandate în leucemie, iar tecile - în tratamentul diabetului), spanac, soia (conține izoflavonoide)
  • fructe bogate în vitamina C: lămâie, caise, afine, grapefruit
  • zarzavaturi 
  • tărâţe și fibre (cancer de intestin)
  • ierburi aromate: usturoi (consumul de usturoi  are succes în scăderea riscului de cancer la colon), ceapa, pătrunjel, cătină, ghimbir, rozmarin (rozmarinul reduce considerabil cancerul la sân), cimbru  (în cancerul aparatului digestiv), salvie 
  • ulei de măsline (conține acizi grași și vitamina E) 
  • cereale: grâu încolțit, griș din grâu, pâine integrală, secară, soia (consumul de soia  are succes în scăderea riscului de cancer la colon)
  • alimentele cu acțiune asupra angiogenezei tumorii: ceai verde, zmeura, fragii, murele
  • brânză 
  • iaurt 
  • maxim 80 g. pe zi carne pasăre sau pește, proaspătă
  • piper negru
  • ciocolata neagră
  • vin roșu.
  • salcâmul galben japonez: florile 
  • Ginkgo biloba 
  • Șofran în afecțiunile abdominale, de rinichi, ficat, esofag, cancer de sân și uterin 
  • ghimpele stopează adenomul de prostată și cancerul ganglionar

Factori alimentari determinanți în riscul de cancer

  • carne porc, vită, oaie 
  • mezeluri, pateuri
  • prăjeli 
  • dulciurile (slăbesc sistemul imunitar. Trebuie evitate alimentele cu indice glicemic mare, cum ar fi:  zahărul alb sau brun, făina albă sau produse din făină albă - paste albe, covrigi, produse de patiserie; gemuri, dulceţuri, compoturi) 
  • fumatul şi alcoolul (declanşează producerea unui nivel prea ridicat de insulină din partea pancreasului, ceea ce stimulează dezvoltarea celulelor canceroase şi le face mai agresive atunci când invadează ţesuturile învecinate)
  • berea (conduce la cancerul rectal) 
  • un pahar de vin pe săptămână mărește de 3 ori riscul la cancer la sân  
  • regimul alimentar bazat pe fructe și legume duce la scăderea incidenței polipilor precanceroși pe colon. Dar regimul alimentar bazat pe fructe și legume la care se adaugă băuturi alcoolice are drept rezultat o incidență mare a polipilor la colon. Fructele și legumele nu trebuie combinate la aceeași masă, fiecare clasă de fructe sau legume necesită enzime diferite. Dacă mâncăm atât legume cât și fructe la aceași masă, se face apel la rezervele vitale ale organismului, de care nu ar fi nevoie și ar putea folosite în lupta împotriva bolii
  • un regim alimentar bazat pe proteine, chiar și proteine vegetale care sunt mai sănătoase decât cele animale (nuci, leguminoase, etc.), pot provoca o suprasolicitare a sistemului imunitar, producând o stare de slăbiciune. Prea multe proteine sunt cea mai mare provocare pe care trebuie să o înfrunte sistemul imunitar
  • grăsimile, zaharurile, aditivii, îndulcitorii, aromele, balsamul de păr și de rufe măresc riscul la cancer de stomac, pancreas și colon.  
  • piperul negru și roșu, și ardeii iuți măresc riscul la cancer de stomac și esofag. 
  • o persoană care are cancer ar trebui să omită de asemenea: mierea, zahărul alb, oțetul, praful de copt, glutamatul de monosodiu, scorțișoara, nucșoara, ienibaharul, produsele animale. 

Cancerul de stomac 

Ulcerul și cancerul de stomac au apărut datorită unei combinații între predispoziția genetică, expunerea la riscuri și contaminarea cu bacteria Helicobacter pilori. Uleiul de măsline și cel de floarea soarelui opresc creșterea acestei bacterii.

Factori alimentari care cresc incidența cancerului de stomac 

  • Aflatoxinele (care se găsesc în arahide, brânză, alimente fermentate, varză acră, oțet, sos de soia)
  • Cartofi verzi
  • Ciupercile 
  • Deficiența de vitamine A, C, E și iod
  • Suplimente alimentare cu un nivel înalt de vitamina A, D și B12

Cum poate fi evitat cancerul

Tipul de cancerFactori de evitat
Chist sub pieleLovituri mai vechi, netratate
CreierLovituri primite la cap
ColonConstipația, diareea, hemoroizii, consumul de carne de porc tocată și afumată
FicatConsumul de ouă, carnea de porc, prăjeli, arsenic, steroizi
LaringeConsumul de apă de la frigider
PancreasExpunerea industrială la metale și la substanțe chimice
PlămâniFumat, răceală
Intestinul grosGrăsimile animale și carnnea
Intestinul subțireBere
PieleExcesul de soare

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sindromul burnout  este din ce în ce mai răspândit, în toate domeniile, în special în domeniile în care se lucrează cu oameni.