Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială este o boală silențioasă care se instalează şi evoluează în tăcere, fără dureri sau alte neplăceri, dar poate ucide într-o secundă. Anual, la nivel mondial sunt diagnosticate 25000 de cazuri noi de boală. Afectează aproximativ o treime din populația României. 

Descriere

Valoarea ideală a tensiunii arteriale este de 120/75 mmHg, iar peste 140/90 mmHg vorbim deja de hipertensiune arterială. Prima valoare reprezintă tensiunea arterială sistolică, atunci când cordul se contractă şi pompează sângele în organism, iar a doua este valoarea tensiunii arteriale diastolice, când cordul este relaxat, mai exact între două bătăi succesive. Valorile tensionale normale la domiciliu sunt cele sub 135/85 mmHg.

Simptome

Cele mai uzuale simptome sunt: oboseală prea rapidă; dureri de cap; sângerări nazale; sensibilitate la lumină; amețeli; înroșirea feței; tulburări de vedere. 

În marea majoritate a cazurilor, hipertensiunea necontrolată terapeutic evoluează silențios pe perioade lungi de timp, uneori decenii, generând hipertrofie ventriculară stângă, alterarea elasticității aortei și vaselor mari, urmate de apariția insuficienței cardiace; circulația cerebrală este alterată progresiv cu apariția bolii de vase mici, accelerarea aterosclerozei arteriale și risc de accident vascular cerebral.

Insuficiența cardiacă poate fi clasificată în funcție de debut în acută sau cronică. După o clasificare mai veche, în funcție de partea cordului afectată, preponderent se clasifică în: stângă, dreaptă sau globală. De asemenea, în funcție de etiologia bolii de bază, afectarea cardiacă poate fi: insuficiență cardiacă ischemică, aritmică, sau hipertensivă.  

Hipertensiunea se agravează iarna, din cauza îngustării vaselor de sânge în condiţii de frig. În anumite perioade ale vieţii lor (cum ar fi menopauza și sarcina), femeile prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu această problemă. 

Cauzele 

Hipertensiunea secundară apare ca urmare a unor alte afecţiuni medicale: boli ale inimii, arterelor sau rinichilor, probleme endocrine ori în timpul sarcinii. Acest tip de hipertensiune este rar. Cea mai frecventă formă de hipertensiune arterială (85% din cazuri), hipertensiunea primară (sau esenţială), nu are o cauză exactă, dar există mai mulţi factori care o favorizează.

Moştenirea genetică

Riscul de a moşteni hipertensiunea arterială dacă unul din părinţi sau bunici a suferit un atac de cord înainte de 60 de ani ori s-a confruntat cu o altă problemă cardiovasculară din cauza acestui diagnostic este de 50%. 

Anemia

Etiologia anemiei este multifactorială: aport redus de fier, nutriție deficitară, consum cronic de acid acetilsalicilic, anticoagulante orale, sau retenția de apă. Anemia este o afecțiune frecventă, dar importantă de luat în considerare la pacienții cardiaci mai ales care urmează a fi revascularizați chirurgical datorită riscului de evoluție negativă pre- și postoperator. Pacienții cu anemie prezintă risc crescut de mortalitate și morbiditate, au un necesar crescut de transfuzii, implicit sunt expuși unui risc mare de infecții, spitalizare de lungă durată și repetată, și cu recuperare progresivă mai dificilă.
Administrarea de fier crește hemoglobina, crește toleranța la efort, ameliorează simptomatologia și crește calitatea vieții.
Studiile clinice au arătat că deficiența de fier este asociată cu scăderea performanței la efort, și cu scăderea calității vieții asociate stării de sănătate.
Impactul fiziologic al deficienței de fier se extinde dincolo de afectarea eritropoieziei și a riscului asociat de anemie. Țesuturile non-hematopoietice, inclusiv mușchii scheletici și cardiaci, sunt  dependenți de fier ca element constitutiv cheie al proteinelor implicate în procesele celulare vitale, cum ar fi: stocarea oxigenului (ca și componentă a mioglobinei), și metabolismul energetic oxidativ (ca o componentă a enzimelor oxidative și proteine cu lanț respirator mitocondrial).
Unele studii au arătat că apariția anemiei este corelată cu mortalitatea și morbiditatea crescute, indiferent de vârstă, sex clasa funcțională sau prezența diabetului.
Anemia severă conduce la activarea sistemului simpatic și renina angiotensina. De asemenea, anemia este mai frecventă la pacienții cu boală cronică de rinichi, riscul de deces crescând la acești pacienți.

Obezitatea

S-a constatat că majoritatea persoanelor hipertensive sunt supraponderale ori suferă de obezitate. 

Persoanele cu surplus ponderal au un volum de sânge crescut, de unde nevoia unei presiuni mai mari pentru a-l transporta în organism. Pe de altă parte, grăsimea din sânge îngroaşă arterele, fapt ce îngreunează circulaţia sangvină.

Sedentarismul 

Când muşchii nu sunt îndeajuns folosiţi, circulaţia sangvină este afectată şi apar tot felul de probleme de sănătate, printre care hipertensiunea arterială şi bolile de inimă. Sedentarismul se numără printre principalii factori de risc ai apariţiei unui atac de cord din cauza unui aport insuficient de sânge care să hrănească muşchiul inimii. Nici excesul de sportul nu e bun, suprasolicitarea poate duce la fibroza inimii.

Disfuncţii tiroidiene

Şi tulburările în funcţionarea glandei tiroide, cele mai frecvente fiind hipotiroidia şi hipertiroidia, pot duce Ia instalarea hipertensiunii arteriale. Când această glandă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni, ritmul cardiac încetineşte, iar arterele îşi pierd din elasticitate, iar când produce un exces de hormoni, aceştia pot face ca inima să bată mai repede. Înainte de a trece Ia măsuri de reducere a tensiunii arteriale crescute, se impune tratarea afecţiunii tiroidiene.

Fumatul

Nicotina determină îngustarea vaselor de sânge şi favorizează instalarea hipertensiunii arteriale. În plus, este un factor major de risc în instalarea bolilor cardiovasculare.

Alcoolul în exces

Obişnuinţa de a consuma multă bere, vin, sau alte băuturi alcoolice poate duce, în timp, Ia instalarea sau agravarea hipertensiunii arteriale. Vinovat este nu doar alcoolul, care în cantităţi mari devine toxic şi slăbeşte inima, ci şi caloriile aduse de acesta, care se vor solda cu acumularea de extrakilograme, un factor de risc în creşterea tensiunii arteriale. Caloriile provenite din băuturile alcoolice au tendinţa să se depună sub formă de grăsime în regiunea abdominală. Potrivit studiilor, o cantitate prea mare de ţesut adipos în această zonă creşte cu 47% riscul de hipertensiune în cazul femeilor.

Prea multă sare

Preferinţa pentru mâncărurile prea sărate sau pentru alimentele procesate este periculoasă pentru inimă în general şi presiunea sangvină în special, fiind considerată o cauză importantă a hipertensiunii arteriale. Sodiul poate suprasolicita vasele de sânge, crescând semnificativ riscul infarctului.

Stresul emoţional

Emoţiile puternice şi stresul îndelungat sunt în strânsă legătură cu bolile cardiovasculare, inclusiv cu hipertensiunea arterială.

Consecințe ale hipertensiunii arteriale

În caz de hipertensiune severă, arterele care irigă membrele inferioare se îngustează foarte mult, iar muşchii, nervii şi pielea nu mai primesc destul sânge. Simptomele iniţiale, amorţeli, furnicături etc. sunt ignorate de regulă. în timp însă boala avansează, apar crampe dureroase, ajungându-se în final la întreruperea alimentării cu sânge, de unde şi moartea tuturor ţesuturilor. În cele mai grave cazuri, se impune amputarea piciorului afectat. În caz de hipertensiune, inima este nevoită să depună un efort mai mare pentru a pompa sângele, fapt ce o suprasolicită atât pe ea, cât şi vasele de sânge. Cu cât este tensiunea arterială mai mare, cu atât inima este nevoită să muncească mai mult, iar în timp, pereţii arterelor se îngroaşă şi îşi pierd din elasticitate, ajungându-se la ateroscleroză. Fiind nevoită să pompeze cu mai multă forţă din cauza hipertensiunii arteriale, inima se mărește şi se deformează, ceea ce o împiedică să funcţioneze normal. Și cardiopatia ischemică dureroasă se instalează când muşchiul inimii nu primeşte suficient sânge din cauza îngustării vreunei artere coronariene, lipsa alimentării cu sânge a cordului provocând durere. Când nu mai e vorba doar despre îngustarea vreunei artere coronariene, ci de blocarea ei, se ajunge la infarct miocardic.

Și oxigenarea creierului are de suferit inevitabil în caz de hipertensiune arterială, în cazuri grave ajungându-se la accident vascular cerebral. 

Și funcționarea rinichilor este serios perturbată de hipertensiunea arterială  cronică, prin leziunile produse asupra arteriolelor şi capilarelor glomerulare. Rezultă o diminuare tot mai accentuată a capacităţii de filtrare renală, o creştere a reţinerii apei şi sărurilor în paralel cu fibrolizarea nefronilor, care devin astfel ineficienţi. Prin urmare, apar edemele, şi acumularea de toxine în ţesuturile organismului. În caz fericit, funcţia de excreţie este suplinită prin dializă şi transplant renal.

Profilaxia

Prin unele schimbări în stilul de viaţă (mai puţină sare în alimentaţie, mai puţine grăsimi şi carne roşie, cât mai puţin alcool, renunţarea la fumat, activitate fizică regulată, dar fără exagerare, odihna, somnul, scăderea în greutate, dacă este cazul, cât mai multe legume şi fructe, cereale, peşte şi lactate degresate, reducerea stresului, masajul tălpilor, evitarea variațiilor bruște ale temperaturii), se poate spera la reducerea valorilor tensionale Ia limite normale fără medicamente hipotensoare, riscul de boli cardiovasculare fiind mic. Foarte bune pentru reducerea tensiunii arteriale sunt exercițiile fizice care cresc ritmul bătăiior inimii şi ritmul respiraţiei, de la grădinărit până Ia înot, mers pe jos şi alergări; la exercițiile fizice respiraţia să devină precipitată, iar inima să bată mai repede. Activitatea fizică trebuie oprită şi dacă apar dureri în piept, senzația de slăbiciune, dureri de cap Ia lumină sau presiune Ia nivelul gâtului, braţelor sau umerilor, confuzie. 

În forme mai ușoare ale hipertensiunii, se recomandă cafeaua sau un ceai tare, dar şi sarea.

Alimente permise şi interzise 

Interzise: sarea (organismul celor care suferă de afecţiuni cardiovascuIare elimină cu dificultate sodiul), cafeaua şi toate băuturile care conţin cofeină (duc la o creştere temporară a tensiunii arteriale), produse de patiserie (conțin aditivi, grăsimile trans, și alte substanțe care pot duce, în urma creşterii colesterolului din sânge, la înfundarea arterelor, în asociere cu hipertensiunea, efectele sunt devastatoare), lactate şi carne grasă (bogate în grăsimi saturate).
Permise: usturoi (un excelent remediu împotriva hipertensiunii arteriale; interesant este că facilitează scăderea tensiunii doar în cazul persoanelor hipertensive, neavând acelaşi efect asupra tensiunii arteriale la persoanele sănătoase), pește gras (conține acizi graşi esenţiali omega 3 care ajută Ia scăderea colesterclului şi a trigliceridelor împiedica depunerea colesterolului pe artere, reglează tensiunea arterială, și reduce riscul de infarct şi accident vascular cerebral), nuci, ulei de măsline, sfeclă roșie (deosebit de util sănătății vaselor de sânge), tije de țelină (conţin substanțe care facilitează relaxarea musculaturii vaselor sangvine, astfel ca acestea se pot dilata la trecerea fluxului de sânge; 4 tulpini de țelină pe zi poate scădea tensiunea arterială cu 7%), și în general toate legumele şi fructele,