Bolile autoimune

Bolile autoimune se caracterizează prin dereglarea sistemului imunitar, care începe să atace propriul țesut al organismului. Sistemul imunitar percepe în mod eronat țesuturile sănătoase ca fiind nesănătoase, și lansează un atac inutil. În cazul unei persoane sănătoase, organismul înțelege imediat diferența dintre celelule proprii și celulele străine, cu care trebuie să lupte. În cazul unei persoane care suferă de o boală autoimună, sistemul imunitar are un defect ce îl determina să atace celulele normale.

Semnale de alarmă ale bolilor autoimune

Există în jur de 80 de tipuri de boli autoimune. Multe dintre ele au simptome similare, de aceea sunt destul de greu de diagnosticat.
Următoarele simptome și/sau diagnostice ar putea să semnaleze fie o boală autoimună deja declanșată, fie un sistem imunitar afectat, inflamat, care riscă să dezvolte o boală autoimună:
  • Acnee
  • ADD/ADHD
  • Alergii
  • Anxietate
  • Artrită
  • Astm
  • Boli cardiovasculare
  • Deficiență de B12
  • Depresie
  • Dificultăți de concentrare
  • Dureri musculare
  • Eczeme
  • Fibroză uterină
  • Încheieturi umflate, înroșite sau dureroase
  • Infertilitate
  • Mastoză fibrochistică
  • Obezitate sau exces de greutate, mai ales în zona mediană
  • Oboseală
  • Pancreatită
  • Pierderea părului
  • Pietre la fiere
  • Probleme cu somnul
  • Probleme digestive (balonare, flatulență, indigestie, constipație, diaree, reflux, arsuri)
  • Reflux gastroesofagian
  • Tromboze sangvine
  • Uscarea ochilor

Cele mai comune boli autoimune

  • Boala Addison: distrugerea glandei suprarenale, secreția insuficientă a unor hormoni;
  • Artrita reactivă: inflamarea articulațiilor, ochilor;
  • Artrita reumatoidă: inflamarea articulațiilor și a țesuturilor din jur;
  • Boala Basedow-Graves: hiperfuncția tiroidei;
  • Boala celiacă: o reacție la gluten care provoaca daune la nivelul mucoasei intestinului subțire;
  • Diabetul tip I: distrugerea celulelor care produc insulina în pancreas.
  • Bolile inflamatorii intestinale: un grup de boli care apar la nivelul colonului și intestinului subțire;
  • Lupusul eritematos sistemic: afectează pielea, articulațiile, rinichii, creierul, precum și alte organe;
  • Psoriazisul: o afecțiune a pielii caracterizată prin roșeață, iritație, piele îngroșată, solzoasă cu tentă albicioasă;
  • Sclerodermia: o boală provocată de supraproducția de colagen în țesutul conjunctiv, ce cauzează schimbări la nivelul pielii, vaselor de sânge, mușchilor, organelor interne;
  • Sindromul Sjogren: uscăciunea ochilor și a gurii;
  • Tiroidita Hashimoto: inflamația glandei tiroide;
  • Vitiligo: pete albe pe piele cauzate de pierderea pigmentului, ca urmare a slabirii melanocitelor (celulele pigmentare);

Cauzele bolilor autoimune

Enzimele digestive permit organismului să digere alimentele pe care le mâncăm, prin scindare (cataboliză) a zahărului, amidonului și grăsimilor în compuși mai mici, care pot fi absorbiți la nivel celular. Enzimele alimentare sunt vitale pentru menținerea sănătății optime. Lipsa lor poate conduce la ieșirea din normalitate (îmbolnăvire). Adevărata problemă este faptul că alimentele prelucrate sunt lipsite aproape complet de enzime. După cum se știe, orice formă de prelucrare sau preparare (pasteurizare, fierbere, radiere, microunde) distruge enzimele existente în mod natural în alimente. Atunci când mâncarea e descompusă ca să alimenteze corpul, deșeurile rezultate sunt: acid carbonic, acid uric, acid lactic, acizi grași și amoniac. Toate alimentele produc o anumită cantitate de deșeuri acide. Deșeurile acide trebuie eliminate prin transpirație după ce au fost dizolvate în sânge. Dacă corpul nu poate neutraliza sau tampona deșeuri acide pe care le produce, ele se acumulează undeva în corp, adesea stocate în celulele grase fabricate pentru acest scop, sau ca cristale în articulații și mușchi. Efectul hiperacidității se traduce în inflamații, cauzând durere în articulații și mușchi.
Prezența substanțelor alimentare în exces la nivelul stomacului și al intestinului este cea care provoacă regurgitații, greață, indigestii, vărsături și diaree; sau atunci când aceste substanțe sunt iritante sau fermentează, și se descompun, apare inflamarea mucoaselor digestive (gastrită, enterită, colită) și gazele (aerofagie, balonări).
Există dovezi potrivit cărora bolile autoimune pot fi genetice. Dar, cu toate acestea, nu trebuie ignorati factorii de mediu sau infecțiile, care pot declanșa bolile autoimune la persoanele cu predispoziții genetice.
Sănătatea optimă reprezintă un stil de viață care creează o senzație de bine în corp, minte și suflet, o armonie între toate funcțiile organismului nostru. Există 4 obstacole în calea sănătății optime:
  • Lipsa mișcării
  • Deficiența nutritivă
  • Deshidratarea
  • Toxicitatea și aciditatea cronică.
De-a lungul timpului, oamenii au suferit o schimbare evolutivă. Corpurile erau folosite să difere mâncarea și să elimine reziduurile acide prin rinichi și ficat, folosind un amplu suport de substanțe tampon cum ar fi bicarbonații din sânge. Acum o persoană obișnuită produce o cantitate considerabilă de deșeuri acide, iar corpul luptă să protejeze organele cele mai strategice - ficatul și rinichii. 
Cantitățile insuficiente de bicarbonați din sânge reduc abilitatea organismului de a neutraliza și elimina acidul pe care corpul nostru îl produce. 
Deoarece nu putem neutraliza tot reziduul acid pe care îl producem, el se acumulează în corp. Aceste deșeuri sunt reprezentate de colesterol, acid uric, acid uric, sulfați, fosfați, pietre renale. Excesul de acizi este stocat în celulele de grăsime. Excesul de acizi necesită folosirea mineralelor esențiale K, Na, Ca, Mg din organele vitale și oase țesuturi pentru a neutraliza aciditatea, iar corpurile suferă din cauza coroziunii.
Azi vârsta medie când oamenii încep să aibă diabet, hipertensiune arterială, osteoporoză și alte boli degenerative autoimune este de 45 ani.

Mituri despre bolile autoimune

  • Bolile autoimune nu pot fi stabilizate.
  • Simptomele nu pot apărea fără o medicație dură.
  • Atunci când tratezi o boală autoimună cu medicamente, efectele adverse nu înseamnă mare lucru.
  • Îmbunătățirea digestiei și a sănătății intestinelor nu are efect asupra evoluției unei maladii autoimune.
  • Renunțarea la gluten nu face nicio diferență în privința maladiei autoimune.
  • O maladiei autoimună te condamnă la o viață cu probleme.
  • În cazul bolilor autoimune, singurul factor care le declanșează se află în genele noastre fără legătură cu condițiile de mediu.
  • Sistemul imunitar este ceea ce este, nu îl putem ajuta să funcționeze mai bine.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sindromul burnout  este din ce în ce mai răspândit, în toate domeniile, în special în domeniile în care se lucrează cu oameni.