COVID-19

COVID-19 (abreviere din engleză, „Coronavirus Disease 2019”), este un sindrom respirator viral cauzat de coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2). COVID-19 a avut o mortalitate comparabilă cu cea a virusului din Gripă Spaniolă din 1920. 

Cauzele bolii

Boala a fost identificată pentru prima dată în orașul Wuhan, capitala provincia Hubei din China. Ea s-a răspândit pentru prima dată la oameni de la un animal, - despre care se crede că este un șarpe -, pe piața angro de fructe de mare din China de Sud. Începând cu 11 februarie 2020, China Continentală este considerată ca o zonă cunoscută cu transmitere comunitară de SARS-CoV-2.

Modul de transmitere

Modul primar de infecție la om este transmiterea om-om, care are loc în general prin picături de secreții respiratorii de la persoane infectate care sunt expulzate prin strănut, tuse sau expirație, precum și prin contact sau  prin aerosoli, sau atingerea și strângerea mâinilor. Apoi, virusul intră prin nas și gură. Dacă găsește o celulă gazdă în sistemul respirator, el sparge celula gazdă și infectează alte celule din apropiere.

Infecţia începe în pasajul nazal şi poate ajunge până în adâncul plămânilor, în alveole. Alveolele devin astfel zona-cheie de unde virusul lansează atacul asupra celulelor.

Etapele transmiterii infecției SARS-CoV-2

1.Obţinerea accesului

Coronavirusul îşi foloseşte proteina S, în formă de ţepi (crampoane) pentru a se infiltra în celulă şi replica.

2.Păcălirea sistemului imunitar

Celula alertează sistemul imunitar, cerând ajutor. Dar specialiştii cred că e posibil ca virusul să suprime aceste semnale.

3.Virusul preia comanda 

Apoi invadează ceIuIa-gazdă şi o forţează să creeze copii ale codului său biologic.

4.Virusul îşi alcătuieşte o armată

Noi virusuri sunt reasamblate din particule şi eliberate în cavitatea alveolară. Celulele-gazdă sunt distruse.

5.Virusul declanşează sistemul de apărare

Celulele sistemului imunitar, aşa-numitele ,,macrofage", eliberează citokine, proteine care dilată vasele de sânge și recreează celulele anti-virale.

6.Virusul întâmpină rezistenţă

Un flux de limfocite atacă celulele infectate şi sănătoase, provocând inflamaţii.

7.Virusul dă peste cap sistemul imunitar

În cazurile foarte grele, sistemul imunitar are o reacţie exagerată, care poate contribui la insuficienţa multiplă de organe şi şoc septic.

Reacţia organismului

Cavitatea se umple cu lichid şi resturi celulare, afectând funcţionarea plămânilor. Plămânii se umplu cu lichid, provocând respiraţie superficială şi pneumonie. Virusul continuă să atace alte celule. Vasele de sânge slăbite pierd plasmă în spaţiile interstiţiale, amplificând stresul asupra alveolelor.

Simptomele uzuale 

    • febră

    • nas curgător

    • durere de gât

    • tuse

    • temperatura ridicată

    • tuse uscată

    • dificultate în respiraţie

La acestea se pot adăuga dureri musculare, oboseală, dureri de cap, dureri în gât şi mult mai rar greaţă, vărsături, diaree.

Persoanele infectate pot fi asimptomatice sau pot prezenta simptome, precum febră, tuse și dificultăți de respirație, diareea sau simptome respiratorii superioare (de exemplu: strănut, nas înfundat, dureri în gât) sunt mai puțin frecvente. 

Perioada de incubație este între 2 și 14 zile, la fel ca a unui virus gripal normal. Ceea ce deosebește COVID-19 de alte infecții gripale este faptul că se transmite înainte ca pacientul să prezinte semnele infecţiei, când este clinic sănătos, deşi în organismul său virusul se replică.

Infecţia cu noul coronavirus (COVID-19) este mai periculoasă pentru persoanele în vârstă cu boli asociate.

Persoanele cu vârsta peste 60 de ani care suferă de alte afecţiuni medicale, precum boli de inimă, diabet zaharat, hipertensiune arterială, boli respiratorii cronice sau cancer, au un risc mai mare de a dezvolta o formă severă de infecţie cu noul coronavirus. De asemenea, și copiii mici, cu vârsta sub 5 ani, sunt mai expuşi riscului de îmbolnăvire. Specialiştii susţin că, spre deosebire de alte virusuri respiratorii (cum ar fi gripă), copiii mici par să aibă simptome uşoare sau chiar să fie asimptomatici dacă au COVID-19, complicaţiile severe fiind foarte rare; în cazul lor, boala apare cu un sindrom febril cu durata de 5-6 zile, cu erupții cutanate, cu inflamarea ganglionilor, înroşirea globului ocular, inflamaţii ale buzelor şi cavităţii bucale şi o descuamare la nivelul mâinilor şi al picioarelor, fără modificări ale probelor hepatice şi anemie.

Până în prezent, mortalitatea a fost mai mare în rândul bărbaţilor, comparativ cu femeile.

Există un studiu recent care arată că s-a produs o mutaţie a virusului SARS-CoV-2, care creşte semnificativ contagiozitatea virusului; astfel virusul ştie să se ferească de anticorpii organismului-gazdă.

Simptome post-covid

• plămâni slăbiți, oboseală, amețeli

Sfaturi pentru a reduce riscul de infecţie cu noul coronavirus 

    • Practicarea corectă a igienei mâinilor, ori de câte ori este posibil

    • Evitarea atingerii gurii, nasului şi ochilor cu mâinile

    • Evitarea contactului cu persoane care suferă sau sunt suspecte de boli respiratorii

    • Păstrarea distanţei faţă de alte persoane (distanţa socială – cel puţin 1 m)

    • Evitarea aglomeraţiei

    • Evitarea călătoriilor în zone afectate

Masca este puţin eficientă. Vitamina C este foarte sănătoasă pentru imunitatea organismului, dar ajută foarte mult la protecţia împotriva acestui virus. Nici medicamentul Tamiflu nu se poate administra oricum, din cauza efectelor secundare, dar  poate scădea gravitatea infecţiei dacă este administrat în primele 24-48 de ore de la declanşarea semnelor clinice de infecţie, mai ales în cazul copiilor. 

Cea mai bună protecție este să ne spălăm pe mâini cât de des putem şi să nu ne atingem mucoasele gurii, nasului ori ochilor cu mâinile murdare, deoarece aceasta este calea cea mai simplă de intrare a virusului în organism. 

Tratament

În momentul de faţă, cel mai eficient tratament este tratamentul cu Remdesivir, dar acesta are o acţiune modestă: reduce cu 4 zile perioada de spitalizare, precum şi perioada de simptomatologie a bolii. Alt tratament eficient este cel cu plasmă convalescentă, când se transferi anticorpi dezvoltaţi pentru Coronavirus, de la pacienţii vindecaţi, la pacienţii aflaţi

în stare gravă. Uneori, în cazurile grave, e nevoie şi de tratamente care să susţină anumite funcţii vitale (ventilaţie artificială ori de alte manevre de oxigenoterapie non-invazivă, suport renal, suport cardiovascular etc.) - manevre specifice serviciului de terapie intensivă, menite să suplinească funcţiile organelor vitale care au fost afectate de infecţia masivă cu Covid-19. 

Încă din zorii pandemiei s-a vorbit despre faptul că vitamina C şi zincul ar juca un rol foarte importantă în prevenirea îmbolnăvirii cu virusul care provoacă boala COVID. Atât vitamina C, un antioxidant puternic, cât şi zincul, un oligoelement indispensabil vieţii, joacă roluri importante în susţinerea sistemului imunitar. Totuşi, beneficiile pe care le aduc sunt general valabile, aplicabile nu doar în cazul coronavirusului de tip nou. Bunăoară, despre ambele se ştie cu certitudine că, dacă sunt administrate în timpul unei banale răceli, scurtează durata simptomelor. 

În ceea ce priveşte vitamina D, care se metabolizează în organism sub acţiunea razelor de soare, lucrurile stau complet diferit. Conform unor studii făcute în rândul persoanele ce au dezvoltat forme severe de boală, în multe cazuri s-a descoperit o carenţă de vitamina din organism, fapt ce i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să caute o legătură între aceste elemente. Autorul unuia dintre studii, dr. David Meltzer de Ia Universitatea de Medicină din Chicago (SUA), spune că mulţi dintre pacienţii incluşi în studiu care aveau valori scăzute de vitamina D în sânge au fost testaţi pozitiv pentru noul coronavirus. Alte studii vorbesc despre faptul că, la pacienţii cu forme foarte grave de boală, analizele nu au evidenţiat prezenţa acestei vitamine în parametri optimi.

Există studii recente care au arătat că deficitul de vitamina D este un factor favorizant pentru infecţia cu SARS-CoV-2 şi chiar pentru severitatea bolii; aceasta reduce capacitatea de infectare a virusului şi previne dezvoltarea unor forme severe. De aceea, se recomanda administrarea zincului, acest oligoelement având un rol esențial în funcționarea sistemului imunitar. Trebuie să avem o imunitate suficient de puternică pentru a elimina virusurile, dar nu atât de puternică încât să distrugă organismul printr-o reacţie hiper-inflamatorie sistemică.

Vaccinare

Contrar aparențelor, vaccinurile împotriva tulpinilor de virus gripal (A, B, C şi D) nu conferă protecţie imună specifică împotriva SARS-COV-2. 

De aceea, oamenii de ştiinţă din cele mai dezvoltate țări lucrează la crearea unui vaccin anti-COVID-19. Există la această oră peste 150 de vaccinuri în studiu, unele mai avansate, iar altele doar la nivel de înregistrare a studiului clinic. 

Spre deosebire de vaccinurile ce conţin virus viu, vaccinurile anti-COVID folosesc o tehnică specială numită ARN-mesager. Asta înseamnă că vaccinul nu conţine virusul, ci numai o copie a ARN-ului virusului, suficientă pentru a antrena organismul în producerea de anticorpi.

Vaccinul Oxford 

Echipa de specialişti de la Universitatea Oxford din Marea Britanie a început lucrul la acest vaccin încă din ianuarie 2020. După doar 3 luni, a început să fie testat pe oameni din toate categoriile de vârstă, inclusiv copii, cu rezultate preliminare foarte bune.

Vaccinul Oxford induce imunitate prin producerea de anticorpi în organismul subiecţilor, dacă sunt administrate doua doze de vaccin: vaccinul iniţial şi un booster. Iar reacţiile adverse au fost blânde: roşeaţă sau durere la locul injectării şi febra moderată, care putând fi gestionate eficient cu paracetamol. 

Acest vaccin ne infectează cu un adenovirus simian ce afectează în mod normal maimuţele, iar pentru noi are semnificaţie patologică. 

Adenovirusul ales pentru aceasta este unul cu care se lucrează în laborator de decenii şi este prezent şi în alte vaccinuri umane, deci este extrem de sigur, având capacitatea de a infecta celule umane, însă fără a provoca vreo boală. Adenovirusul simian introduce în organismul nostru componenta ARN a SARS-COV-2, care ne poate genera un răspuns imun. 

Dar vaccinul Oxford încă nu este produs pe scară largă, și se estimează că va fi distribuit în farmacii începînd cu luna decembrie 2020.

Examinarea CT post-COVID-19

Examinarea CT post-COVID-19 ne arată cât la sută din funcţia pulmonară a fost afectată, precum şi nivelul de gravitate al leziunilor/sechelelor în funcţie de rezultat şi de evoluţie. Pacientul este ţinut sub observaţie, fiind internat sau doar monitorizat.

Sănătatea plămânilor după infectarea cu COVID-19 poate fi recuperată doar atunci când faci o investigaţie şi problema este ţinută sub control. În schimb, dacă pacienţii care au fost infectaţi nu îşi fac screeningul pulmonar funcţia pulmonară şi leziunile/sechelele vor deveni mai intense şi peste un timp vor apărea probleme de respiraţie, (dilatarea bronhiilor) şi fibroze pulmonare. 

Dezinfectante 

De la declanşarea pandemiei de coronavirus, firmele producătoare de dezinfectanţi nu mai fac faţă cererii. Există însă foarte multe alte produse pe bază de ingrediente naturale (oţet, lămâie, bicarbonat) pe care le putem folosi pentru curăţarea obiectelor din casă, deși noul coronavirus poate fi anihilat, se pare, doar cu produse pe bază de clor şi alcool. Dar, chiar dacă nu ne scapă de SARS-COV-2, ne ajută să purificăm aerul. 

Uleiuri esențiale puternice 

În continuare, vă prezentăm o listă de uleiuri esențiale, care pot fi folosite în inhalații, aromoterapie, băi, masaje, picături nazale, infuzie. 

Lavandă: recomandat în caz de răceală, gripă, laringită, sinuzită, astm, bronșită, tuse, migrene, îmbunătățește respirația, relaxează mușchii, reduce durerile, dezinfectant, antiinflamator, energizant. 

Ghimbir: dezinfectant, antiinflamator, afecțiunile sinusurilor, gripe, răceli, E.coli, salmonella. 

Isop: antibactcrian, antiviral, gripă, de evitat de către persoane sensibile fiind foarte concentrat. 

Oregano: antibacterian, antiviral, antifungic 

Cuișoare: antibacterian, antiviral, analgezic, - la fel ca și cuișoarele sau infuzia de cuișoare 

Cimbrișor: antibacterian, antiviral, antiseptic, expectorant - din cauza substanțelor volatile conținute, eficient în infecțiile acute ale tractului respirator superior, bronșită, astm bronșic 

Cimbru: antibacterian, antiviral, otite, sinuzite, răceli, gripe, amigdalite, bronșită, astm bronșic.