Stimulenţii (alcool, tutun, băuturi răcoritoare, condimente etc.)

Motto:  „Virtutea nu constă în abținerea de la viciu, ci în nedorirea lui” - B. Shaw

Alcoolul

Numai alcoolul a făcut mai multe victime în decursul vremurilor decât toate epidemiile și războaiele la un loc. Este știută toxicitatea acestui stimulent, dar încă este utilizat pentru o stare de bine și energizant pe termen scurt, în special la petreceri. Toxinele pe ce care le introducem în organism slăbesc toate funcțiile organismului. Alcoolul reduce nivelul din sânge al vitaminelor A, B, C  şi magneziului; nu numai ca secătuieşte organismul de nutrienţii extrem de importanţi, dar afectează şi abilitatea de a gândi limpede sau a întreprinde unele activităţi precum şofatul. O cantitate mică de alcool afectează rapid funcționarea creierului. Excesul de alcool are consecințe și asupra aparatului digestiv, consumul de alcool creşte foarte mult riscul de apariţie a gastritei, cancerului duodenal şi a pancreatitei acute sau cronice, ficatul gras (infiltraţie adipoasă a intestinului), hepatita alcoolică şi ciroza, o cauză frecventă de deces.
În funcție de gradul de alcoolemie (concentrația de alcool în sânge), se diferențiază următoarele grade de stare de ebrietate:

• Ușoară (0,5 - 1,5‰)
• Medie (1,5 - 2,5‰)
• Avansată/comă alcoolică (peste 2,5‰).

Cu toate acestea, băuturile alcoolice slabe, obţinute prin fermentaţie naturală, cum ar fi: cidrul (3 - 8% alcool), berea (4 - 7% alcool) și vinul (8 - 11% alcool) se recomandă în doze mici datorită ingredientelor din care sunt obținute. Antioxidanţii din vinul roşu acţionează ca şi aspirina, împiedicând formarea plăcilor de aterom, primul pas în atacul de cord şi accidental cerebral.

Fumatul

Din simbol al bărbăției și al reușitei sociale, al emancipării, fumatul a devenit astăzi o emblemă a prostului-gust, un indiciu de grosolănie, o manifestare a lipsei de maniere, o dovadă a îngustimii minţii, un viciu al celor slabi și lipsiți de voință, un instrument redutabil în mâna sinucigașilor și inconștienților.
Când fumezi, prin inhalarea nicotinei, la fel ca atunci când te expui mediului poluat sau radiațiilor, are loc la nivel celular ceea ce poartă numele de stres oxidativ. Această reacție chimică antrenează treptat deteriorarea organismului și slăbirea rezistenței în fața bolilor.
Substanţele din fumul de ţigară provoacă toată gama de deteriorări genetice nu numai în plămâni, gură şi alte ţesuturi. Prin arderea tutunului se formează benzantracenul, cancerigen de grupă A. O singură ţigară conţine 69 cancerigeni şi peste 4000 substanţe chimice.

Pentru a contracara efectele negative ale fumatului, precum și a celorlalți stimulenți toxici, este indicat să consumăm alimente care conțin antioxidanți și fibre alimentare (care contribuie la detoxificarea ficatului, organ vital în filtrarea substanțelor toxice).
A nu fuma echivalează cu păstrarea prospețimii tenului, cu evitarea îngălbenirii dinților, degetelor ca și a gustului neplăcut și a mirosului sesizat la rostirea primului cuvânt adresat nefumătorului. Dar cel mai grav este atunci când fumatul este asociat cu celălalt mare viciu: alcoolul. Asocierea lor face ca primul să devină un bun solvent pentru cele peste 3000 de substanțe toxice cancerigene ascunse în tutun care, deci, vor depăși toate barierele, ca și faptul că dincolo de riscul instalării unor boli cronice și cancerului, alcoolul este considerat, prin acțiunea directă, prin accidentele provocate, responsabil de a treia categorie de decese în lume, după bolile cardiovasculare și cancerul  cu diferite localizări.

Alimente care taie pofta de fumat:

• Crocante: morcovi, țelină, mere, ardei, nuci; fibrele umplu stomacul și nu mai simți nevoia să fumezi
• Sărate
• Aromate: scorțișoară, ghimbir
• Lactate
• Sucuri proaspete de fructe și legume

Băuturile răcoritoare sintetice

De regulă, aceste băuturi au la bază apa, la care se adaugă acizi, arome, conservanţi şi alţi aditivi. Chiar şi fără aditivi periculoşi, băuturile răcoritoare influenţează negativ aportul mineral prin faptul că aceste produse folosesc apa dedurizată din care s-au eliminat Ca şi Mg, elemente de primă importanţă, dar a apărut Na, dăunător.

pH-ul băuturilor gazoase este de 3,4 în medie. Unele băuturi au 2,8; pot dizolva un cui în 4 zile. Acizii atacă smalţul şi împreună cu zahărul sunt o combinaţie perfectă pentru carierea şi strepezirea dinţilor. 

Calciul dizolvat se depune în artere, având ca efect ateroscleroza - şi în diferite organe (rinichi, având ca efect pietrele la rinichi). 

De asemenea, pentru a avea un gust dulce, ele conţin o mare cantitate de zahăr (aproximativ 60 g. zahăr pe litru), cu consecinţe grave asupra sănătăţii: obezitate, diabet, dislipemie, boli cardiovasculare.
În cele mai multe dintre ele se adaugă benzoatul de sodiu, care este un antiseptic, dar este cancerigen, extrem de alergizant, provoacă urticarie şi agravează astmul bronşic. De aceea, cea mai bună alternativă sănătoasă la aceste băuturu răcoritoare o reprezintă sucurile naturale de fructe.

Ororile din băuturile comercializate

Băuturile din comerț sunt deosebit de toxice din cauza urmelor de solvenți rămase din procesul de fabricație. Există solvenți în băuturile decofeinizate, în amestecurile de ceaiuri, în băuturile carbogazoase,  în băuturile cu îndulcitori artificiali, în cafeaua cu arome, în preparatele dietetice și naturiste, și în sucurile de fructe, chiar și atunci când pe etichetă scrie: „nu este preparat din substanțe concentrate” sau „proaspăt cules din livadă” sau „puritate 100%”.
Cafeaua, ceaiul și apa carbogazoasă sunt băuturi bogate în taninuri, alcaloizi, acid fosforic, acid sulfuric și altele, nu numai ca stimulează țesuturile, însă au și efecte adverse. Dacă turnăm o băutură carbogazoasă pe beton, acesta se fisurează. Același lucru se întâmplă cu o bucată de carne pusă într-un pahar cu băutură carbogazoasă: se alterează. Dacă lăsăm o bucată de carne într-un vas cu această băutură, în 48 ore carnea se dizolvă, acizii corozivi topesc fibrele şi destramă proteinele. Aceşti acizi corozivi recomanda băuturile răcoritoare sintetice în cu totul alte scopuri decât pentru consum: desfundarea chiuvetelor, curăţarea ruginii, eliminarea petelor de grăsime de pe haine, etc.Substanțele efervescente din băuturi inflamează și distrug învelișul tractului gastrointestinal, fără a mai aminti ficatul și rinichii.

Nici unul dintre noi nu ar trebui să tolereze aceste substanțe toxice:

• Acetonă în băuturile carbogazoase;
• Benzen în apă potabilă îmbuteliată, în sucul de fructe proaspăt stors în magazin;
• Tetraclorură de carbon în apa potabilă îmbuteliată;
• Decan în alimentele și băuturile naturiste;
• Hexani și pentani în cafeaua decofeinizată;
• Hexandiol în alimentele aromatizate;
• Metil-butil-cetona și metil-etil-cetona în alimentele aromatizate;
• Clorură de metilen în sucurile de fructe;
• Alcool propilic în apa îmbuteliată și în sucurile de fructe comercializate, în băuturile comercializate;
• Tricloretan (TCE) și tricloretilen în alimentele aromatizate;
• Alcool metilic (metanol) în băuturile carbogazoase, în băuturile dietetice, în amestecurile de ceaiuri din plante, în apa îmbuteliată, formulele pentru sugari.

Condimentele

Boiaua de ardei iute, ceapa și chiar usturoiul vor deveni iritante pentru organism.  Capsicum (boia din ardei iute) este larg folosit atât în tratarea hipertensiunii arteriale, cât și în accelerarea circulației sanguine. Boiaua nu este la fel de iritantă ca piperul negru. Însă, cum boiaua roșie irită mucoasa tractului gastrointestinal, ea poate provoca producții de mucus în exces. Aglomerarea de mucus este problema centrală care determina apariția stărilor congestive, printre care se numără inflamațiile sinusurilor, bronșitele, pneumoniile și otalgiile.