Piramida alimentelor
Este o ierarhizare a alimentelor, după criteriul importanţei lor nutritive. Alimentele aflate la bază ar trebui consumate în cantităţi mai mari, cantitatea acestora scăzând cu fiecare din etajele următoare.
Baza piramidei conține alimentele cu rol protector față de bolile cardiovasculare și cancer: cereale integrale, uleiuri vegetale - grăsimi „bune” (spre deosebire de cele de origine animală).
Etajul 2 conține legume sărace în grăsimi (cu excepția cartofului), fructe
Etajul 3 conține oleaginoase (conțin grăsimi „bune”, fibre, vitamine, minerale, proteine),
leguminoase (conțin grăsimi nesaturate, fibre, vitamine, minerale, proteine, nu colesterol)
Etajul 4 conține: carne de pește (grăsimi benefice aparatului cardiovascular), carne de pasăre (grăsimi saturate în cantități mici), ouă
Etajul 5 conține: lactate (bogate în calciu dar bogate în grăsimi saturate), proteine, vitamine.
Vârful conține alimente care ar trebui consumate in cantităţi mai mici: carne roșie (conține grăsimi saturate și colesterol, dar e o sursă de fier), pâine albă, paste albe, orez alb, cartofi.
Baza piramidei conține alimentele cu rol protector față de bolile cardiovasculare și cancer: cereale integrale, uleiuri vegetale - grăsimi „bune” (spre deosebire de cele de origine animală).
Etajul 2 conține legume sărace în grăsimi (cu excepția cartofului), fructe
Etajul 3 conține oleaginoase (conțin grăsimi „bune”, fibre, vitamine, minerale, proteine),
leguminoase (conțin grăsimi nesaturate, fibre, vitamine, minerale, proteine, nu colesterol)
Etajul 4 conține: carne de pește (grăsimi benefice aparatului cardiovascular), carne de pasăre (grăsimi saturate în cantități mici), ouă
Etajul 5 conține: lactate (bogate în calciu dar bogate în grăsimi saturate), proteine, vitamine.
Vârful conține alimente care ar trebui consumate in cantităţi mai mici: carne roșie (conține grăsimi saturate și colesterol, dar e o sursă de fier), pâine albă, paste albe, orez alb, cartofi.
Scurt istoric
Prima piramidă alimentară a fost creată de suedezi, in anii ’70, când erau îngroziţi de preturile mari ale alimentelor. Astfel, în 1972, a fost creată o listă cu alimente de bază şi alimente suplimentare, prin care alimentele de bază erau acelea ieftine şi hrănitoare, iar alimentele suplimentare erau cele care aduceau un aport de vitamine şi minerale în plus faţă de ce se regăsea în prima grupă.
Anna Britt Agnsäter, care lucra pentru Uniunea Cooperativelor Suedeze, este cea care a vrut să o îmbunătăţească printr-un model trinunghiular astfel încât porţiile să fie mai bine reprezentate vizual. Piramida a fost publicată în revista anuală a Cooperativei în 1974 sub titlul “Alimente hrănitoare la preţuri acceptabile”.
Piramida avea în cadrul alimentelor de baza alimente esenţiale: lapte, brânză, unt, paine, cereale şi cartofi. În partea superioară, mai mult de o treime, era reprezentată de fructe şi legume şi doar vârful conţinea carne, peşte şi ouă. Comitetul de Sănătate suedez s-a opus acestei ilustrări, dar piramida Annei Britt Agnsäter a devenit în scurt timp foarte populară.
În 1992, Departamentul de Stat pentru Agricultură din SUA a venit cu propria variantă, mai apropiată de cea de astăzi. Baza piramidei era formată din grupul cerealelor, pâinii, orezului şi pastelor, era urmat de grupul format din părţi aproape egale de legume şi fructe, apoi grupurile lactatelor şi proteinelor, în părţi egale, iar vârful, adică alimentele folosite doar din când în când, era reprezentat de grăsimi uleiuri şi dulciuri. De asemenea, aceasta includea şi sfaturi legate de dieta zilnică recomandată (Recommended Dietary Allowances (RDA). Piramida alimentară nouă are alte principii decât cele dezvoltate în 1992 şi asta pentru ca cercetările ştiinţifice sunt în continuă evoluţie. Piramida avea în 1992 patru etaje: la bază făinoase, cereale, orez – în vârf zahăr sau grăsimi recomandate în cantităţi cât mai mici. Cercetătorii şi dieteticienii din Bruxelles au propus o nouă variantă a piramidei alimentelor in 1998. La bază se afla apa, la nivelul doi regăsim pâine, cartofi, cereale, la nivelul trei fructe şi legume, la nivelul patru produse lactate, carne, peşte, ouă, la nivelul cinci alimente grase iar la vârf, grupa „diverse” (ciocolată, zahăr, chipsuri, prăjituri), recomandate în cantităţi cât mai mici.
În 2005, Walter C.Willet de la Școala de Medicină a Universității Harvard, a modificat-o, punând la bază exercitiul fizic.
În 2002, cercetătorii de la Harvard, au considerat unele informaţii despre alimente greşite şi au elaborat o nouă piramidă. Iată ca in 2008 Harvard-ul schimba din nou piramida alimentară.Ultima reprezentare a grupelor esenţiale de alimente a fost adoptată în Statele Unite în 2011 şi a fost sustinută la lansare chiar de prima doamnă, Michelle Obama. Se numește My Plate și reprezintă cele 5 grupe alimentare importante sub forma unei farfurii si a unui pahar. Acestea se traduc, de fapt, in 30% legume, 20% fructe, 30% cereale, 20% proteine si un pahar de lapte sau iaurt slab.
Profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucuresti, propune includerea apei în piramida alimentară, fiind primul şi cel mai important aliment pe care trebuie să îl consumăm, pentru că viaţa nu poate exista fără apă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu