Terapia prin sport

Acum 40-50 de ani, mişcarea era considerată un moft şi era practicată mai degrabă de sportivi sau un grup restrâns. În prezent, activitatea fizică este cel mai bun mijloc de semnal de reînnoire, refacere şi reconstrucţie a organismului. Sunt înlăturate blocajele fizice, tensiunile din corp inclusiv şi mai ales cele fizice, se realizează drenarea ţesuturilor şi se restabileşte echilibrul energetic. Sportul poate însemna foarte mult pentru organism, vindecându-l de anumite afecțiuni sau chiar prevenind instalarea lor. Binefacerile exercițiilor fizice practicate în mod regulat au o valoare inestimabilă.
Exercițiile se învață cel mai bine în grupuri mici, și apoi trebuie practicate regulat - o dată sau de două ori pe săptămână, sau chiar zilnic. Ele îmbunătățesc echilibrul, previn tendința de a cădea a persoanelor în vârstă, îmbunătățesc starea sistemului cardiovascular, cresc flexibilitatea articulațiilor, previn osteoporoza la femeile aflate în etapa de postmenopauză și sporesc calitatea vieții pacienților care suferă de insuficiență cardiacă  cronică.
Cunoștințe privitoare Ia astfel de exerciții au existat în toate culturile, așa încât în diferite părți ale lumii au apărut seturi speciale de exerciții,  integate adesea în conceptele specifice despre sănătate și boală ale zonei respective.
Exemple sunt taijiquan (China) și yoga (India). Ambele includ componența meditației, trebuie să fie practicate regulat și pun un mare accent pe prevenirea îmbolnăvirii și pe starea de bine.
Pe lângă aceste forme de exerciții fizice tradiționale, există variații moderne și același registru. Un exemplu este pilates, creat relativ recent de Joseph Pilates (1880-1967). Această metodă integrează respirația, mecanica adecvată a corpului și exerciții de întărire, precum și stabilizarea pelvisului și a trunchiului. Se estimează că, în prezent, în întreaga lume, peste zece milioane de persoane practică pilates.

Afecţiuni care pot fi tratate prin mișcare

Afecţiuni cardiovasculare

Exerciţiul fizic tonifică muşchiul cardiac şi-l face capabil să funcţioneze fără probleme, iar vasele care transportă sângele la inimă se măresc şi aduc mai mulţi nutrienţi către această mică uzină pompează încontinuu. Persoanelor care se antrenează de câteva ori pe săptămână le scade frecvenţa cardiacă de repaus, ceea ce măreşte durata de viaţă.
Cu cât facem exerciţii mai regulat, cu atât scade ritmul cardiac şi creşte speranţa de viaţă. Exerciţiile fizice stimulează creşterea sănătoasă şi controlată de sânge, relaxează arterele şi ajută tensiunii arteriale. Creşte numărul de globule roşii pe cale naturală. Chiar şi cele mai subţiri vase de sânge din corp, capilarele, sunt reîmprospătate şi vor funcţiona la adevărata lor capacitate datorită mişcării.

Obezitatea

Grăsimea este ,,leagănul" în care stau şi se adună toxinele din organism. Comportamentul sedentar, cum ar fi perioadele prelungite de privit la televizor, reprezintă un factor de risc pentru acumularea toxinelor sub forma depozitelor de grăsime, precum şi a altor afecţiuni cronice. Când stai ore întregi cu ochii în calculator nu există nici un pic de activitate fizică. Dacă muşchii şi oasele nu lucrează, nu se pot dezvolta, de aici şi obezitatea.
Activitatea fizică creşte şi numărul de receptori de insulină în timpul exerciţiului fizic ceea ce înseamnă că se normalizează glicemia. Exerciţiul fizic accelerează necesităţile metabolice şi măreşte cererea de energie, iar organismul apelează la rezervele care sunt stocate în grăsimi.
Una dintre consecinţele activităţi sportive este creşterea masei musculare, acest lucru având un efect pozitiv asupra indicelui de masă corporală, dar şi în ceea ce priveşte procesele metabolice. Este cunoscut faptul că muşchiul arde mai multe calorii decât ţesutul gras, chiar şi în repaus.

Tulburări digestive

Sângele proaspăt aduce hrană, nutrienţi de calitate, curăţă ţesuturile şi măreşte acţiunea ficatului şi intestinelor, eliminând reziduurile. Şi tranzitul intestinal se îmbunătăţeşte vădit. 

Dureri de gât, spate, genunchi

Aproape orice durere - multe fiind provocate de un stil de viață sedentar, stres, greutate excesivă, osteocondroză - poate fi redusă cu ajutorul exercițiilor fizice. Îmbunătățind circulația sangvină, se produce un aflux de sânge spre zonele cu probleme, eliminându-se stazele și tensiunea. Spondilita anchilozantă se manifesta prin apariţia procesului inflamator la nivelul articulaţiilor şi coloanei ce provoacă durere, înţepenire şi chiar deformarea coloanei vertebrale. Nu se poate vindeca, dar evoluţia sa poate oprită sau întârziată, iar cu ajutorul mişcării poate păstra forma şi funcţia coloanei. 

Depresie și anxietate

Orice stare depresivă poate fi depășită prin mișcare. S-a constatat că persoanele care practică cu regularitate o formă de sport nu suferă nici de anxietate, nici de depresie, deoarece mișcarea susținută facilitează producerea de endorfine, scopul lor fiind de a contracara pe de o parte efectele stresului și durerii, iar pe de alta, de a induce o stare de relaxare, de a întări sistemul imunitar, de a elibera hormonii sexuali.

Tulburări psihice

Exercițiile fizice facilitează o bune irigare a creierului cu sânge, redusă din cauza colesterolului ridicat, a îngroșării pereților vaselor sangvine. În plus, stimulează activitatea creierului, mai ales a acelei părți care este responsabilă cu memoria. Mişcarea creşte fluxul sanguin în creier, care primeşte regulat porţii de sânge proaspăt, oxigenat. Un antrenament regulat va genera şi un nivel superior de lucru al creierului, care se revigorează datorită valului de neurotransmiţători şi serotonină. Un exerciţiu fizic lung de 30 de minute creşte nivelul endorfinelor sânge de până la 5 ori!  S-a constatat că aceia care fac în mod regulat sport au o bună memorie, viteză de reacție, capacitate de a lua decizii. Învăţarea şi memorarea sunt susţinute mult mai bine, iar acest lucru explică direct faptul că cei care au rezultate sportive bune au şi rezultate şcolare bune. 

Hiperactivitate și deficit de atenție

Creșterea nivelului seric de dopamină, unul dintre neurotransmițătorii implicați în mișcare (asta se întâmplă în timpul exercițiilor fizice susținute), duce la îmbunătățirea memoriei, a capacității de concentrare, reducând impulsivitatea și încordarea.

Insomnie și tulburări de somn

Persoanele care fac sport au somnul mai profund, mai odihnitor decât aceia care preferă un stil de viață sedentar. Deficitul de somn duce la o serie întreagă de neplăceri pe care sportul le previne sau le elimină greutate excesivă, oboseală cronică, apatie, tulburări de ritm cardiac.

Disfuncție erectilă și scăderea libidoului

Atât disfuncția erectilă, cât și scăderea libidoului pot fi cauzate de stagnarea sângelui ca urmare a sedentarismului, stresului, oboselii cronice, slabei activități a inimii și vaselor sangvine, a metabolismului incetinit. Indicate în înlăturarea acestor neplăceri sunt exercițiile care antrenează partea inferioară a corpului, îmbunătățind circulația sangvină în organele pelviene, mai puțin mersul pe bicicletă.

Sindrom premenstrual

Studiile arată că, în cazul femeilor cu activitate fizică susținută, supărătoarele simptome ale sindromului premenstrual sunt fie absente, fie foarte reduse. În plus, în cazul celor ajunse la menopauză, mișcarea contribuie la creșterea densității  osoase, cunoscut fiind că aceasta scade odată cu înaintarea în vârstă.

Echilibrul dintre mișcare și relaxare

Unul dintre cele mai importante aspecte ce trebuie avut în vedere în activitatea fizică este echilibrul dintre stresul cauzat de activitatea fizică în sine şi perioadele de relaxare postantrenament. O perioadă lungă de timp în care energia este folosită la cote maxime poate avea implicaţii negative şi poate duce la oboseală, diverse boli şi chiar rănirea în timpul antrenamentelor. Toate acestea pot fi explicate prin cascada de evenimente şi reacţii metabolice ce au drept rol conservarea energiei şi păstrarea echilibrului intern în momentul în care cerințele sunt crescute.