Fructele

Fructele sunt deosebit de gustoase, au un număr redus de calorii și de grăsimi, și deosebit de importante pentru sănătate. Fructul este un simbol al vieții și al sănătății. Fructele conțin glucide (glucoză, zaharoză, în special fructoză), dar și fibre. 

Energia fructelor e foarte ușor de folosit de mușchi și deci puțin susceptibilă să fie stocată și să favorizeze îngrășarea. Merele și perele în special sunt deosebit de bogate în pectină, ceea ce le permite limitarea creșterii glicemiei. Coaja este foarte bogată în fibre și adesea are cea mai mare concentrație de vitamine.

Digestia fructelor

Digestia fructelor începe în gură odată cu masticația și se încheie în intestinul subțire. Fructele doar traversează stomacul. Dacă sunt mâncate după alimente ce conțin pectine, de exemplu carne sau brânză, sunt blocate un timp în stomac după digerarea acestora din urmă, deci sub efectul căldurii și umidității vor fermenta atrăgând chiar producerea de alcool; ansamblul digestiv va produce așadar balonări. De aceea, se recomandă să se consume pe stomacul gol dimineața după micul dejun. Trebuie făcută o pauză de min. 15 minute înainte de a mânca altceva, pentru a fi lăsate să treacă prin stomac fără a fi împiedicate. pot fi consumate și seara cu min. 3 ore după cină. 

Acizii din fructe provoacă arsuri. Cine suferă de arsuri la stomac să nu consume searaa mere, portocale, kiwi, ananas. - care fac ca acizii din stomac să intre îm esofag. Fructoza favorizează kilogramele în plus, este carbohidrat, ce se depune în ficat, sub formă de grăsimi - mai ales struguri, prune, banane, mango, - mai puţin afinele.

Există și excepții cum ar fi căpșuni, zmeură, mere, coacăze și afine care au o putere de fermentare aproape de neglijat având foarte puțin zahăr. Nici lămâia nu fermentează; se poate bea sucul neîndulcit oricând, sau poate fi folosit la asezonări pentru pește sau în sosurile pentru salată.

Lista fructelor

În continuare, vă vom prezenta lista fructelor, în ordine alfabetică.

.

Acai 

este un fruct mic, de culoare albastru-violet, originar din pădurile amazoniene ale Braziliei. Aceste fructe au beneficii excepționale pentru sănătate şi pentru promovarea longevităţii. Planta nu poate creşte decât într-un climat tropical, în apropierea Ecuatorului, în regiuni foarte dure, expuse unor raze ultraviolete extrem de putemice. De aceea, pentru a se proteja de soare, Acai trebuie să producă propria sa ,,cremă de protecţie solară", respectiv acele substanţe pe care noi le numim ,,antioxidanţi". Palmierii acai cresc în câmpiile inundabile şi în luncile bazinului amazonian din Brazilia, în America de Sud. Florile sunt mici, de culoare maroniu-violet, şi produc foarte multe fructe comestibile de tip bobițe. Atunci când se coc, acestea capătă culoarea albastru închis şi au mărimea boabelor de afine. Conţin un strat subţire de pulpă delicioasă în jurul unei seminţe foarte mari. După ce fructele sunt recoltate, această pulpă subţire este procesată şi concentrată încă şi mai mult (fiind transformată în pulbere). Fructele de acai conţin un ulei asemănător celui de măsline, care ajută în echilibrarea colesterolului din organism şi îmbunătăţeşte nivelul de energie. Sucul de acai poate creşte nivelul de energie şi poate fi comparat cu o băutură energizantă, dar este mult mai sănătos.

Alune de pădure

Foarte bogate în: minerale (Ca, Cl, Cu, F, Fe, K, Mg, Mn, P, S, Zn), lipide, omega6, proteine, vitamine (B – în special B6 și B9, E), util pentru diabet zaharat, proteine 15%, grăsimi 61% (46% mononesaturate, 11% polinesaturate, 4% saturate), combat colesterolul rău LDL și cresc colesterolul bun HDL.

Frunzele combat infecțiile urinare și steatoza hepatică. Uleiul din alune de pădure este hipoalergen, hidratant, astringent.

Afinele 

Unul dintre cele mai eficiente alimente din lume pentru detoxificarea metalelor grele; mai mult, sunt cel mai eficient aliment pentru creier din câte există, cel mai puternic prebiotic şi extrem de eficient în regenerarea ficatului, precum și  celor care fac un efort fizic deosebit. De asemenea, sunt bune pentru profilaxia bolilor de ochi, în cazul înrăutățirii vederii, deoarece afinele conțin substanțe ce ameliorează circulația sîngelui în retina ochiului.

Până să se descupere insulina, ceaiul din frunze de afin a fost un leac de top pentru oamenii care aveau crescut zaharul în sânge. 

Foarte bogate în: minerale (Mn, Na, Zn), resveratrol, vitamine (A, B1, B2, B3, B17, E, F).

Nu degeaba plantă este considerată o autentică ,,insulina vegetaIa". Proprietăţile benefice se datorează mirtilinei, capabilă să normalizeze glicemia.

Afinele sălbatice au beneficii miraculoase, care le depăşesc pe cele ale afinelor cultivate. Aceasta este sursa puterii afinelor sălbatice: acestea nu numai că cresc din cenuşă, dar chiar folosesc această cenuşă în beneficiul lor.

Dat fiind că sunt atât de bune adaptogene, atunci când sunt congelate, afinele sălbatice nu îşi pierd valoarea nutriţională, la fel ca alte fructe şi legume; dimpotrivă, valoarea lor creşte! Provocarea de a face faţă îngheţului sileşte aceste fructe să îşi ducă la apogeu calităţile nutritive.

Agrișele 

Foarte bogate în: minerale (Cl, Na), vitamine (B, C). Contribuie la normalizarea schimbului de substanțe și a funcționării sistemului digestiv. Au un efect slab laxativ, diuretic și coleretic. Este folositor în cazul afecțiunilor renale, urinare și ale ficatului.

Ardeii 

Sunt plini de vitamina C si minerale (fier, cupru, zinc, magneziu si potasiu) și au conținut scăzut de calorii. Stimulează metabolismul și au proprietăți antibacteriene, anticancerigene și analgezice datorită conținutului de capsaicină. Capsaicina conţinută în ardei ajută la combaterea obezităţii. Consumul de ingrediente termogenice are efecte benefice asupra metabolismului. Astfel se poate stimula metabolismul cu până la 5% şi se creşte arderea grăsimilor cu până la 16%. Gogoşarul conţine luteina, care protejează ochii de apariţia cataractei, şi vitaminele B6, B2 şi B3, care contribuie la metabolizarea alimentelor şi transformarea lor în substanţe nutritive. Fiindcă reduce colesterolul rău, ardeiul gras este recomandat persoanelor cu probleme cardiovasculare. Ardeiul roşu (kapia) conţine cea mai mare cantitate de vitamina C dintre toate soiurile de ardei, stimulează imunitatea şi asigură o bună funcţionare a sistemului digestiv.

Ananasul 

Foarte bogat în: minerale (Cu, K, Mg, Mn), fibre, provitamina A, triptofan, vitamine (A, B – în special B1 și B6, C) și antioxidanți. Abilitatea sa de a distruge cheagurile de sânge îl fac un aliment excelent pentru protejarea inimii. Sucul de ananas proaspăt este un remediu tradiţional eficient împotriva durerilor în gât - se recomandă gargara - și un remediu naturist preferat pentru tratarea difteriei. Unii dintre compușii săi terapeutici supraviețuiesc probabil procesării comerciale.  Vitamina C şi betacarotenul din ananas garantează un ten ferm şi catifelat, iar potasiul contribuie la menţinerea tensiunii arteriale în limite normale. 

Bun în caz de probleme digestive, febră, dureri în gât și răni generalizate ale țesuturilor. Protejează inima. Antiinflamator, de ajutor în colită.  Consumul curent al acestui fruct ţine departe radicalii liberi şi, odată cu ei, îmbătrânirea precoce şi numeroase forme de cancer.
Enzima bromelaină prezentă numai în ananasul proaspăt ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge ce provoacă răni - ananasul proaspăt înlocuiește de mult friptura crudă în tratarea ochilor negri la boxeri.   Bromelaina pe care ananasuI o conţine este o enzimă care te ajută să scapi de depunerile adipoase şi de aspectul de coajă de portocală al pielii.Triptofanul, care stimuIeaza producţia de serotonină, hormonul fericirii, face din ananas un antidepresiv natural. Are o influenţă benefică asupra stării psihice şi este un bun adjuvant în caz de apatie, lipsa de vlagă, dificultăţi de concentrare. Efectul energizant îl recomandă şi persoanelor anemice. Se recomandă să se consume foarte copt sau în suc. Are proprietăți antiinflamatoare și digestive benefice.

Avocado 

Foarte bogat în: minerale (Ca, Cu, Fe, K, Mg, Na, P), fibre, glutation, lipide, proteine, vitamine (A, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, K1). Cantitatea redusă de sodiu din avocado face din acesta un fruct ideal pentru diabetici si hipoglicemici.

Deși fructele de avocado conțin grăsimi mononesaturate, benefice pentru inimă, acestea sunt bogate în calorii. Prin urmare, este recomandat să nu renunțați la enormele beneficii ale acestor grăsimi, dar să vă asigurați că porțiile sunt rezonabile pentru a vă păstra greutatea.

Este esențial pentru sănătatea pielii. Nu există un mod de a menține pielea curată și sănătoasă decât cu ingrediente naturale cum ar fi uleiul de avocado și gelul de aloe, care hidratează și curăță pielea, lăsând pielea suplă.  Conținul crescut de grăsimi din avocado creează o bază bogată pentru acest săpun, care combate astfel pielea uscată, lăsând-o moale la atingere. La acest săpun s-a adăugat și ingredientul-vedetă gelul pur de Aloe vera, pentru a potența și mai mult efectul săpunului asupra pielii. Gelul de aloe contribuie la calmarea pielii și îi oferă fermitate și hidratare pentru întreaga zi.
Sunt alimentele cele mai apropiate de laptele matern de pe planetă. Pe lângă modalităţile prin care ne hrănesc corpul, ele ne umplu inclusiv spiritul cu o iubire maternă plină de afecţiune. Fructele de avocado sunt primele fructe de care bebelușii se pot bucura, cu conținut redus de sodiu, textură cremoasă și multe grăsimi, care sunt de un real folos funcțiilor creierului. Ca să fie bune, fructele de avocado trebuie să fie un pic negricioase și moi la atingere. Pe cele mai verzi le folosiți mai târziu deoarece durează 2-3 zile până se coc.

Dacă simţi nevoia unui plus de tărie emoţională, fructele de avocado te pot ajuta să te fortifici.
Bananele 

Deşi nu reprezintă arbori tehnic vorbind, acesta plantă îşi creează rădăcini groase şi late, care se transformă în tulpini subterane care ies la suprafaţă, gata să absoarbă orice pentru a-şi continua creşterea. Trunchiul bananierlior nu este format propriu-zis din lemn, ci mai degrabă din nişte straturi succesive de frunze. De aceea, ei cresc foarte rapid, noi mlădiţe ieşind imediat din trunchiul principal atunci când vremea a pus la pământ o tulpină.

Foarte bogate în: minerale (Cl, Cu, Fe, K, Mg, Mn), fibre, glucide, vitamine (A, B2, B6, B8, B9, B12, C, E). Potasiul, prezent în cantităţi mari în banană, are proprietăţi decongestive. Bananele conţin atât de mult magneziu încât pot satisface necesarul organismului pentru o zi. Mai mult magneziu conțin și nucile, cerealele complete şi varza. Cârceii cedează şi dacă se fac masaje cu uleiuri eterice de rozmarin, lavandă şi portocale. O banană conține aproximativ 27 g de glucide. Sursă formidabilă de energie. Sunt recomandate în tratamentul următoarelor afecțiiuni: pierderea senzaţiei de gust şi/sau de miros, creştere în greutate, scădere în greutate, probleme ăla încheieturii temporo-mandibulara, splină mărită, vedere înceţoşată, oboseală, Candida, neuropatie diabetică, vânătăi, tahicardia, constipaţia, balonară, diaree, dureri de cap, apnee, dezeachilibre ăla glicemiei, sensibilităţi alimentare, dureri la nivelul urechilor, dureri la nivelul maxilarelor, slăbiciune musculară, anxietate, senzaţii da zumzet sau de vibraţii în interiorul corpului, crampa abdominală, paralizia lui Bell (facială periferica), dureri de spate, furnicături și amorţeală.

Bananele ne întăresc atenţia; mai mult, pot inversa starea de spirit saturată cu teamă (consumul a 3 sau mai multe banane pe zi poate inversa chiar sindromul stresulul post-traumatic) şi ne pot ajuta să ne manifestăm dorinţa autentică de a fi productivi, renunţând la amânări şi la alte comportamente neproductive. 

Momentul ideal pentru a mânca o banană este când coaja acesteia este perfect galbenă, cu mici puncte maroniii. (Testul final constă în a nu simţi un gust fibros pe limbă.)

Coaja de banană conţine antioxidanţi prezenţi în multe loţiuni destinate îngrijirii pielii, dar şi acid malic, care stimulează înnoirea celulelor.

Caisele  

Foarte bogate în: minerale (Cu, Fe, K, Mg, P, Se, Zn), fibre, glucide, provitamina A, vitamine (A, B6, B17, C, E, P). 

Are puţine calorii, cam 30 kcal într-un fruct de mărime medie. sunt indicate în anemii,constipaţii, insomnii şi boli renale. Sâmburii conțin vitamina B17, ce are proprietăți anticancerigene.

Dacă sunt consumate permanent, stimulează toate procesele de detoxifiere din organism şi stopează pierderile de memorie, pentru că au mult fosfor. Sunt excelente şi pentru combaterea infecţiilor.

Caisele ne calmează atunci când ne simţim ameninţaţi şi ne corectează natura defensivă, punându-ne în contact cu intuiţia, astfel încât să ştim când trebuie să ne ridicăm garda şi când putem renunţa la mecanismele noestre defensive. Ori de câte ori ne simţim frustraţi într-o situație sau alta, caisele sunt un remediu excelent.

Caisele oferă cele mai mari beneficii după ora 3:00 după-amiaza. La aceste ore, substanţele nutritive din ele fiind cele mai bioactive şi mai uşor de asimilat.

Dacă nu este sezonul lor, caisele uscate fără adaos de sulf sunt o alternativă excelentă. Caisele pot să îşi păstreze toate calităţile medicinale după deshidratare. De fapt, calitatea lor chiar creşte (spre deosebire de multe alte fructe).

Căpșuni Foarte bogate în: minerale (Ca, Cl, Fe, Mg, Na), coenzima Q10, fibre, glucide, licopen, vitamine (B1, B2, B3, B6, B9, C, E, K1, P).
Un studiu publicat în Annals of Neurology arătat că persoanele care consumă căpşuni de două ori pe săptămână şi-au îmbunătăţit sănătatea creierului. Astfel, căpşunile ar putea încetini declinul cognitiv cu până la 2,5 ani. Mai mult, au foarte puține calorii, 150 de grame de căpșuni conțin doar 50 de calorii.
Castane Foarte bogate în: minerale (Ca, F, Fe, K, Mg, Mn, Zn), fibre, lipide, vitamine (B1, B2, B6, C, E).
Castanele ţin de foame  pentru că au amidon, un carbohidrat lent tolerat foarte bine şi de cei care au probleme cu stomacul.
Lipsite de colesterol și sodiu, acestea sunt indicate cardiacilor. Totodată, castanele ajută și la tratarea problemelor respiratorii, cum ar fi tusea convulsivă. Stimuleaza functionarea sistemului nervos (prin continutul mare de magneziu si vitamina B). Combat anemia. Intaresc sistemul imunitar.

Cătina 

Adevărat medicament natural. Conține serotonină (cel mai important factor antistres). Foarte bogat în: minerale (Ca, K, Mg), proteine, vitamine (A, B, C, D), uleiuri esentiale, substanţe având efectul de a fortifica organismul, crescându-i rezistenţa la agresiunea factorilor nocivi. 

Fructele de cătină sunt indicate în cazurile de hipo si avitaminoză, arterite, reumatism, ateroscleroză, ulcer, hepatită cronică şi ciroză. Totodată, cătina poate fi folosită şi în cazurile de cancer, putând fi consumată în acelaşi timp cu administrarea de citostatice.

Siropul de cătină este vitaminizant, creşte imunitatea organismului fiind și un bun tonic vascular.

Uleiul de cătină are un conţinut ridicat de vitamina A, măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară şi încetineşte evoluţia bolilor de ochi. Tonic imunitar şi reglator emoţional,  foarte util în schimbările de anotimp, fiind printre puţinele remedii care fortifică toate cele 3 linii de apărare ale organismului: rezistenţa mucoaselor (respiratorii, oculare, gastrice etc.) în faţa microbilor, stimulează celulele imunitare să distrugă microorganismele care s-au infiltrat în organism, şi favorizează producţia şi eliberarea de anticorpi, pentru anihilarea invadatorilor. La nivel emoţional, se dovedeşte a fi unul calmant. Se recomandă doar uleiurile de cătină presate la rece, cu conţinut 100% de cătină, care sunt scumpe, dar foarte eficiente.

Cireșele 

Bogate în potasiu, mangan și vitamina C (care le plasează în galeria antioxidanților valoroși), betacaroten (de 19 ori mai mult decât la căpșuni și afine). Sunt unele dintre fructele cele mai sărace în calorii şi au un conţinut ridicat de apă (ceea ce le face  bune pentru circulație și pentru rinichi grație conținutului mare de apă), acid elagic (anulează acțiunea substanțelor nocive și inhibă înmulțirea celulelor tumorale). 
Prezenţa antocianinei (un antioxidant puternic care neutralizează acțiunea radicalilor liberi, oferă protecție împotriva infecțiilor și ajută la reglarea tensiunii arteriale, care dă și culoarea roșie) – este de ajutor în reducerea durerii şi a inflamaţiilor. Cercetătorii de la Universitatea California au arătat că antocianinele din cireşe pot fi de ajutor şi în cazul durerilor de articulaţii. Betacarotenul încetineşte procesul de îmbătrânire, protejează împotriva radiaţiilor UV şi creşte imunitatea. 
Au o acțiune tonică. Calmează sistemul nervos. Sunt folositoare în cazul hipertensiunii, contribuie la întărirea pereților vaselor sangvine și la eliminarea colesterolului. Contribuie la menținerea elasticității și fermității pielii. Au propietăţi diuretice, anticancerigene, antiinflamatorii, energizante şi regeneratoare. Consumul de cireşe ne ajută şi în ameliorarea disconfortul provocat de gastroenterită sau indigestie. De asemenea, ne protejează și inima. 

Coacăzele Bogate în vitamine (A, C, E, P). Consumul de coacăze ajută la prevenirea cancerului și diabetului, precum și are efecte benefice asupra activității creierului, mai ales la persoanele în etate. Protejează sănătatea inimii. Consumul de coacăze roșii previne trombozele, fiind și un remediu diaforetic și antipiretic. Coacăzele albe sunt bogate în vitamina E.

Curmalele Foarte bogate în: minerale (Fe, Si), vitamine (B3, B9); sunt recomandate în ameţeli, respiraţie superficială, palpitaţii, anxietate, transpirație excesivă, incapacitate de concentrare, tremurături, alergii alimentare, tulburări ale somnului, atacuri de panică, spasme, ticuri, dureri de cap, dureri la nivelul gingiilor, dureri la nivelul urechlior, tuse, confuzie, ceaţă mentală.

Consumul de curmale ne poate proteja de oameni invidioși; mai mult, ne ajută să ne eliberăm de emoţiile toxice, și ne întăresc sentimentul menirii în această viață.

Dovleacul Este bogat în fibre şi betacaroten care favorizează digestia şi redă o strălucire aparte tenului. De asemenea, dovleacul este o sursă excelentă de: minerale (Ca, Fe, K, Mn, Na, P, Se, Si), fibre, glucide, lipide, provitamina A, vitamine (A, B1, B3, B6, B9, C, E), lecitină. Seminţele de dovleac sunt o sursă bună de acid alfa-linoleic, un acid gras omega 3 care ar putea fi util pentru persoanele care suferă de boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, colesterol crescut.  Sunt foarte bogate în vitaminele A, B, C şi PP, în săruri minerale, carbohidraţi şi fibre.

Seminţele de dovleac consumate cu tot cu coajă sunt utile pentru combaterea paraziţilor intestinali (inclusiv în cazul copiilor) şi prevenţia cancerului de prostată. Întrucât sunt o mare sursă de aminoacizi, seminţele de dovleac reduc stresul, stările de nervozitate şi tulburările de somn. Pentru a-şi păstra beneficiile, seminţele de dovleac trebuie consumate în stare crudă.

Are beneficii uimitoare pentru organism: amână îmbătrânirea, reduce riscul de boli cardiovasculare, scade nivelul de colesterol, îmbunătăţeşte vederea şi îţi face pielea mai frumoasă.

Printre cele mai importante beneficii ale acestui fruct se numără tratarea insuficienţei pancreatice, inhibarea dezvoltării de microorganisme care declanşează hepatita A, B şi C, îmbunătăţirea digestiei, ameliorarea diareei şi a hemoroizilor, ameliorarea bolilor de natură canceroasă. De asemenea, sunt foarte bune pentru a face greaţa de dimineaţă să treacă şi sunt recomandate şi în caz de anemie.

Dovleacul protejează organismul de răceală şi întareşte sistemul imunitar și are grijă de sănătatea inimii.

Dude Protecţie ficatului; efect expectoraţie – gât, febră, tuse.

Goji 

este o plantă cu proprietăți terapeutice pentru corpul uman, care revigorează și întărește organismul, ajutându-l să facă mai ușor față stresului prin stimularea glandelor suprarenale.

Medicina chineză tradiţională consideră că fructele goji armonizează şi amplifică energia jing a glandelor suprarenale şi a rinichilor, conferind astfel corpului mai multă energie şi amplificându-i longevitatea şi puterea. La nivel global, fructele goji stimulează funcţia imună, amplifică alcalinitatea şi vitalitatea corpului, asigură protecția ficatului, îmbunătăţesc vederea și calitatea sângelui, conţin elemente antiîmbătrânire şi alte calități de excepție. 

Fructele goji sunt probabil fructele de tip bobițe cele mai bogate în substanțe nutritive de pe planetă. Gustul lor este delicios, iar compoziţia este echilibrată, fiind potrivite pentru aproape toate tipurile de corp și toate grupele de sânge şi categoriile metabolice. Reprezintă o sursă completă de proteine şi conţin 19 aminoacizi diferiţi, inclusiv toţi cei opt aminoacizi esenţiali (printre care fenilalanina care stimulează glandele suprarenale şi triptofanul care stimulează secreţia de serotonină). Fructele goji  conţin: minerale (Ca, Cu, Fe, Ge, P, Se, Zn), glucide, proteine, provitamina A, triptofan, vitamine (B1, B2, B6, E). Fructele goji mature conţin aproximativ 11 miligrame de fier la sută de grame (circa 2-3 mâini de fructe), la care se adaugă beta-sitosterolul (un antiinflamator), acidul linoleic (un acid gras esenţial), diferite seschiterpenoide cu efecte antiîmbătrânire (ciperona, solavetivona), betaina care vindecă ficatul (0,1%) şi tetraterpenoide cu valoare antioxidantă (zeaxantina, filazina). Fructele goji au un conținut dintre cele mai mari de antioxidanți din lume. Spre exemplu, ele conţin de 2-4 ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele. În plus, ele conțin zaharuri cu catenă lungă cunoscute sub numele de polizaharide, care întăresc sistemul imunitar.

Grapefruit 

Bogat în: minerale (Ca, K, Mn, P), fibre, glucide, licopen, triptofan, vitamine (A, B2, C, P). Are un conţinut redus de calorii şi o cantitate mare de apă Sucul antibiotice, prevenind apariţia infecţiilor. Faţă de alte produse antibacteriene sucul de grepfrut nu deteriorează pielea. Util și în caz de diaree şi de inflamarea intestinului.
Conţinutul în bioflavonoide şi alte substanţe chimice din plante protejează împotriva bolilor grave precum cancerul, bolile cardiace şi formarea tumorilor. Acţionează ca un excelent inhibator al apetitului în comparaţie cu multe alte alimente. Cantitatea mare de fibre din acest fruct poate să satisfacă foamea şi să stimuleze eliberarea colecistokininei, un hormon care reglează sucurile digestive şi acţionează ca un supersor al foamei. Triptofanul, substanţă chimică adesea asociată cu somnul, are nivel ridicat. Reduce nivelul de amidon din organism, şi deci, poate fi benefic pentru cei care suferă de diabet.
Sucul de grapefruit proaspăt creează o stare alcalină în intestine pentru o digestie corectă. Acidul citric al fructului este conţinut în corpul uman şi astfel creşte eficienţa reacţiei alcaline după digestie. Sucul extras din grapefruit este benefic în prevenirea formaţii acidului şi multor alte boli care apar din cauza prezenţei excesului de aciditate în organism. 

Gutuile 

au în compoziţie 70% apă, Ca, Cu, Fe, K, Mg, Na, P), glucide, provitamina A, vitamine (A, B1, B2, B6, B9, C) acid citric, pectine şi mucilagii. Beneficii:

• previn diferite inflamaţii ale gâtului;
• reduc colesterolul prin conţinutul mare de pectina;
• contribuie la eliminarea substanţelor toxice din organism;
• tratarea insuficienţei pancreatice, 
• inhibarea dezvoltării de microorganisme care declanşează hepatita A, B şi C, 
• îmbunătăţirea digestiei (prin conţinutul bogat în mucilagiile vegetale care, în combinaţie cu apa, formează o substanţă cu consistenţă de gel, acţionează ca un izolator la nivelul mucoasei tubului digestiv), 
• ameliorarea diareei şi a hemoroizilor, 
• ameliorarea bolilor de natură canceroasă. 
• prin conţinutul bogat în acid citric şi pectină, gutuile au un rol benefic asupra sistemului circulator, având proprietăţi antihipertensive. 

Kaki 

este rodul unor arbori din genul Diospyros; cel mai cultivat este persimonul asiatic sau japonez, având denumirea științifică Diospyros kaki (în limba greacă, Diospyros se traduce „fructul zeilor”). Este bogat în: Foarte bogat în: minerale (Cu, K), licopen, provitamina A, vitamine (A, B).

Zeaxantinul, un membru al complexului de vitamine B, este direct legat de sănătatea oculară; studiile au arătat că acest compus reduce degenerarea maculară (cataracta). Fructele kaki pot scădea semnificativ tensiunea arterială, prin urmare sunt contraindicate celor hipotensivi.

Lămâia 

Bogată în: minerale (Cu, Mn), vitamine (A, B1, B2, B3, B9, C, E, P) şi acid citric.
Beneficii:

• vitamina C ne apără de agresiunea poluanţilor şi stresului
• ajută în tulburări de circulaţie, în hemoragii gingivale.
• măreşte capacitatea de apărare a organismului în bolile infecţioase şi ţine la distanţă stările febrile.
• afecţiuni hepato-biliare (hepatite cronice, dischinezii biliare şi litiază biliară) şi detoxificarea ficatului
• întăreşte imunitatea bolnavului, pentru că activează globulele albe
• datorită efectului lor antiseptic şi cicatrizant, lămâile se pot utiliza în plăgi infectate, erupţii, furuncule
• probleme ale tenului
• sâmburii sunt de ajutor pentru paraziţi intestinali.

Sucul proaspăt de lămâie este un dezinfectant şi un antibacterian foarte puternic, putând chiar preveni infecţia cu stafilococi.

Contrar credinței populare, sucul de lămâi şi de lime este excelent pentru igiena şi pentru sănătatea orală. Diluat cu apa şi vei obține cea mai bună apă de gură şi cel mai bun dezinfectant al gingiilor.

Dacă ai probieme cu somnul, o cană de apă caldă cu miere neprocesată şi cu suc de lămâie poate calmă impulsurile electrice şi neurotransmiţătorii, ajutându-te să adormi.

Kiwi 

este ceva mai mult decât un aliment ornamental de reţetă nouvelle cuisine. Acest fruct micuţ cu aspect modest este o comoară de substanţe nutritive. Este originar din China, însă cultivatorii din Noua Zeelandă sunt cei care l-au făcut faimos, iar numele său este cunoscut în toată lumea după emblema națională a acestui stat, pasărea kiwi.

Sursă ideală de antioxidanţi. Bogat în: minerale (K, Mg, Na), fibre, vitamine (B9, C, E). Kiwi conţine aproape de două ori mai multă vitamina C decât o portocală și mai multe fibre decât un măr. Un singur fruct vă oferă necesarul dublu zilnic de vitamina C. Spre deosebire de alte fructe, vitamina C din kiwi este foarte stabilă și, cu toate că după recoltare se pierde o mică parte, 90% din aceasta rămâne în fruct chiar și după şase luni de depozitare. De asemenea, kiwi, conține mult potasiu, substanţă insuficientă în alimentaţia Europei de Vest, bogată în sodiu din cauza alimentelor procesate. Deficiența acestui mineral vital pentru fiecare celulă din organism poate conduce la hipertensiuine arterială, depresie, oboseală și digestie lentă. Un fruct kiwi obișnuit conţine cca. 250 mg de potasiu, însă doar cca. 4 mg de sodiu. Conținutul de fibre din kiwi și tipul lor particular de mucilagiu le fac un laxativ bun, dar extrem de eficient. Sunt, așadar, fructele ideale pentru persoanele în vârstă cu deficiențe frecvente de vitamina C și care suferă de constipaţie cronică.  Kiwi mai conţine și o enzimă denumită actiniolină, un ajutor eficient al digestiei, a cărui acţiune este asemănătoare cu cea a papainei din papaya.

Bun pentru sistemul imunitar, în caz de afecțiuni cutanate și digestive. Întărește oasele.

Se recomandă să se consume proaspete și suficient de coapte încât să se înmoaie la apăsarea ușoară. Se pot depozita în frigider și se decojesc doar înainte să fie consumate.

Măceşele 

Considerate campioanele vitaminelor. Pot fi consumate sub formă de ceai, sirop, dulceaţă, pastă, jeleu, vin şi în nenumărate preparate farmaceutice având efecte benefice asupra întregului organism, pe care-l fortifică şi-l pregătesc pentru bolile sezonului rece. Se recomandă mai ales la schimbările de anotimpuri, fiind o reală protecţie în faţa microbilor şi a viruşilor. De asemenea, combat procesele degenerative, reechilibrează hormonal, întăresc sistemul imunitar, combat hipertensiunea. Sunt utile și în colită şi gastrită. Pigmentul roşu are efect antiinflamator mai ales digestiv.

Dacă  să simţi că eşti atacat verbal sau psihic, măceşele te pot proteja din plin de astfel de atacuri.

Mango 

este unul din cel mai populare fructe tropicale, cu peste 400 de varietăți. 
Este foarte bogat în elemente nutritive, un singur fruct oferind cu mult peste necesarul minim recomandat de vitamina C. 
Fructele de mango sunt dulci și foarte bogate în: minerale (Fe, K), glucide, provitamina A, vitamine (A, B, C, E). Mai mult decât atât, conțin multe fibre și puține calorii, și asigură necesarul zilnic de vitamine A, B și C.  Au un conținut puțin mai ridicat de zahăr decât alte fructe, ca de exemplu fructele de pădure, mere sau pere. Două treimi din vitamina A, circa jumătate din vitamina E, aproape un sfert din fibre dar şi un conţinut important de potasiu, fier şi acid nicotinic. Este un amestec excelent de antioxidanți. 
Conține cu 20% mai mult betacaroten (o vitamină care acționează ca antioxidant în corp și este transformată în vitamina A) decât cantalupul și cu 50% mai mult decât caisele.
În India lor nativă, mango fac parte din viața de zi cu zi și sunt consumate tot anul. În anotimpul canicuiar sub formă de băuturi preparate din pulpă, pentru a asigura fluide organismului, îndeosebi atunci când este stors și amestecat cu sare, melasă și chimen pentru a găti panna.

Bune pentru convalescență, afecțiuni cutanate, sistemul imunitar și în prevenirea cancerului.

Mango aparține aceleiași familii din care fac parte iedera otrăvitoare, iar coaja sa, mai ales când e copt, provoacă iritații, provocând reacții alergice severe.

În medicina ayurvedică, pulpa e întrebuințată la tratarea hipertensiunii arteriale și diabetului, crenguțele antiseptice pot înlocui periuța de dinți în igiena orală, scoarța e tratament pentru diaree, iar din sâmbure se face o pulbere utilizată în tratamentul vaginului.

Fructele de mango îţi pot schimba viaţa din perspectiva sănătăţii emoţionale. Ele nu numai că ridică moralul, dar pot alina depresia şi boala afectivă sezonieră. Fructele de mango au beneficii vindecătoare de exerciţiile pentru cei care se simt dezamăgiţi. Una din explicaţii consta în faptul ca fructele de mango conferă o putere de manifestare. Ori de câte ori le consumăm, ele ne reorientează direcţia şi ne deschid în faţa oportunităţilor de a trăi o bucurie mai mare, conectându-ne astfel cu destinul nostru.

Se recomandă şi să consumăm proaspăt. Cei mai simplu mod de a servi mango este să tăiați pulpa cât mai aproape de sâmbure. Apoi să tăiați cu un cuțit ascuţit interiorul în zigzag secționați întregul segment și rămâneți cu mici cuburi de mango ce arată ca un arici și care se pot tăia foarte ușor secțiunea din mijloc ce conține sâmburele poate fi decojită şi consumată direct sau tăiată.

Mangostanul 

este un fruct tropical, originar din zonele sud-estice ale Asiei, însă datorită nutrienţilor şi antioxidanţilor pe care-i conţine, a început să fie cultivat şi în Australia, Brazilia, America Centrală, Africa, Hawaii şi alte regiuni tropicale, întrucât arborele nu suportă temperaturi de sub 4 grade Celsius. Fructele de mangostan sunt roşii violacee la culoare şi seamănă oarecum la aspect cu o tomată, având o codiţă galben verzuie bine definită. Coaja mangostanului are aspect de piele de animal, uşor pistruiată. În interior, fructul are aparenţa unui căţel de usturoi. Aceea este de fapt partea care se mănâncă şi care are un gustul foarte bun. Mangostanul se consumă fie în stare crudă, fie sub formă de suc sau de piure. Înainte de coacere, coaja este fibroasă şi tare, dar devine moale şi uşor de îndepărtat imediat ce fructul s-a copt. Acest fruct excelent din punct de vedere al gustului este preferat de persoanele care vor să slăbească, întrucât oferă senzaţia de saţietate. Pasta de mangostan are un efect astringent şi este de real folos în acnee, psoriazis sau vitiligo. Decoctul tratează problemele digestive. Datorită conţinutului de compuşi polifenolici, consumul de mangostan are efect benefic asupra bolilor sistemului cardiovascular.

Merele 

Merele sunt un aliment străvechi, ce ne apropie de sursă. Se numără printre primele alimente din lume care i-au reconfortat pe oameni.

De aceea, conferă un sentiment de sanctuar, care le face să fie alimente ideale în cazul în care te simţi deprimat, alienat, invalid, neputincios, inutil, nevrednic.

Dacă treci vreodată printr-un moment în care nu te simţi validat, consumul de mere te poate ajuta să îţi revii.

De mii de ani, oamenii au stocat peste iarnă mere, pentru a-i ajuta să treacă de această perioadă în care nu aveau acces la fructe şi legume proaspete. Merele sunt o rază de speranţă care ne pune în contract cu o viaţă mai bună.

Foarte bogate în: minerale (B, Ca, Cu, Fe, K, Mg, Mn, Na, Si, Zn), fibre, glucide, lipide, proteine, vitamine (A, B1, B2, B3, B6, C, D, P), pectine. Mereu la îndemână și la prețuri acceptabile. Aceste fructe foarte populare au foarte multe beneficii pentru sănătate, motiv pentru care a apărut şi vorba „Mâncând un măr pe zi ţii doctorul la distanţă”. Beneficii:

• vitamina C ajuta la lupta sistemul imunitar impotriva factorilor externi. 
• pectina, valabila in toate fructele tomnatice, cu coaja comestibila, lupta impotriva bacteriilor din intestine, reglând peristaltismul intestinal şi absorbind deşeurile şi toxinele, putând preveni astfel cancerul de colon. si scade nivelul colesterolului. Iata de ce coaja de mar nu trebuie indepartata ci consumata cu prioritate - acolo sunt stocate majoritatea nutrientilor si vitaminelor.
• prin vitamina A se stimulează secreţia mucusului intestinal, care are rol protector şi participă la prevenirea ulcerului, dar şi la dezinfecţia intestinului.
• flavonoizii au aproprietăţi antioxidante şi efecte benefice în prevenţia unor afecţiuni cronice sau degenerative.
• prevenirea bolii Alzheimer
• protejatea împotriva Parkinson
• prevenirea diferitelor tipuri de cancer
• scărea riscului diabetului
• menţinerea sănătăţii inimii
• prevenirea şi ameliorarea hemoroizilor
• stimularea sistemului imunitar.

Se recomandă soiurile de mere de sezon; soiul Golden – august-iunie, Gală, din august în februarie, Reine – august-octombrie, Reinette Grise de Canada din noiembrie în martie, Granny Smith din octombrie în aprilie. De asemenea, culesul fructelor e una dinte cele mai puternice meditaţii care există, care conferă împământare şi centrare

Merișoarele 

De fapt, sunt afine roșii. Foarte utile în  întărirea imunității, în cazul maladiilor cavității bucale și pentru profilaxia cariilor dentare. Merişoarele favorizează o dispoziţie veselă, te pot ajuta să îţi pui viaţa în ordine şi să mergi mai departe. Consumul regulat de merişoare poate alina sentimentele de respingere şi de umilire. În plus, dacă experimentezi vreodată o senzaţie de alienare, merişoarele te pot ajuta să te reconectezi cu comunitatea.

Extractul din mlădiţe de merişor acţionează ca un regulator al motilităţii colonului, fiind indicat atat in cazurile cu scaune predominant diareice, cât și în cazul constipatiei. De asemenea, merișorul are un rol important în reglarea florei intestinale şi efect antiinflamator la nivel intestinal.   mlădiţe de merişor  Acţionează ca un regulator al motilităţii colonului, fiind indicat atât în cazurile cu scaune predominant diareice, cât şi în cazul constipaţiei. De asemenea, merişorul are un rol important în reglarea florei intestinale şi efect antiinflamator la nivel intestinal.

Migdalele 

Foarte bogate în: minerale (Ca, Cu, F, Fe, K, Mg, Se), fibre, lipide, omega6, proteine, vitamine (B2, B3, B6, B8, D, E), au un conținut ridicat de grăsimi, 72% sunt grăsimi mononesaturate, 21% grăsimi polinesaturate și doar 7% grăsimi saturate. Sunt o sursa excepţională de vitamina E (240 mg la 100 grame). O porţie de 30 grame de migdale acoperă 60% din aportul nutriţional zilnic recomandat pentru această vitamină.

Graţie proprietăţilor sale puternic antioxidante, vitamina E se opune efectelor radicalilor liberi (care, produşi în exces în organism, favorizează îmbătrânirea celulară). Ea joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiovasculare şi a unor cancere. În plus, sunt bune fumizoare de fibre insolubile şi de o mică fracţiune de fibre solubile asociate, ce oferă astfel un echilibru perfect pentru buna funcţionare intestinală. Nutrienți pentru creier.

Murele 

Foarte bogate în: minerale (Ca, Fe, K, Mg, P), fibre, provitamina A, resveratrol, vitamine (A, B17, C, E), acidul elagic, antocianice (care le dau coloritul lor specific).

Indicate pentru scădera glicemiei și colesterolului. Au proprietăți antipiretice și anti-inflamatoare, și contribuie la detoxifierea organismului și eliminarea substanțelor nocive. Se recomandă persoanelor cu afecțiuni digestive, renale și urinare. Îmbunătățesc și fluidifică sângele.

Noni 

este un copac care crește în Polinezia, ale cărui fructe, frunze, tulpini și rădăcini sunt folosite în scopuri terapetice. Fructele sunt de formă neregulată în formă de ou, și ajung până la o lungime de 10 cm.sau mai mult. Semințele au o structură poroasă ceea ce le determină să plutească deasupra apei, și suportă expunerea prelungită la apă sărată. Fructele conțin foarte mulți antioxidanți, precum și alte substanțe necesare organismului nostru: seleniu (necesar menținerii elasticității pielii), xeronina (necesară menținerii sănătății și regenerării structurii celulare), glucozidele (necesare mecanismului de apărare împotriva radicalilor liberi), scopoletina (are proprietăți antiinflamatoare), terpina (ajută la detoxifierea corpului), limonena și antrachinonele (au proprietăți antiseptice). Studiile științifice sugerează că noni sporește eficacitatea sistemului imunitar prin polizaharidele sale (zaharuri cu catenă lungă) care par să amplifice puterea de ucidere a microorganismelor de către celulele albe din sânge.

Nucile

dintre toate fructele nucifere, sunt cele mai bogate în acizi grași esențiali omega-3. Foarte bogate în: minerale (B, Cl, Cu, F, Fe, I, K, Mg, Mn, S, Se, Si, Zn), coenzima Q10, fibre, lipide, omega3, omega6, proteine, vitamine (B – în special B1, B3, B6, B8, B9 și B15, D, E, F) și arginină. Beneficii:

• îmbunătăţesc metabolismul şi reduc colesterolul din corp. 
• atunci când sunt consumate în cantităţi potrivite, nucile contribuie la scăderea în greutate.
• proprietăţi anti-inflamatorii
• ajută intelectul
• îmbunătăţesc fertilitatea masculină şi sănătatea oaselor
• aportul mare de vitamine B e extrem de benefic femeilor însărcinate în creşterea armonioasă a fătului.
• stimularea memoriei
• combaterea depresiei
• prevenirea bolilor cardiovasculare
• prevenirea cancerului
• combaterea insomniei
• fortificarea şi regenerarea părului
• prevenirea îmbătrânirii premature a pielii.

De asemenea, potolesc rapid foamea şi oferă o senzaţie îndelungată de saţietate. Se  recomandă ca nucile să fie  în coajă lemnnoasă şi netratate.

Nucile de cocos 

Cocotierii filtrează în mod natural apa, având nevoie de aproximativ 9 luni pentru a produce un litru de apă de cocos din nucile de cocos. Pentru a ajunge aici, apa trece prin nenumărate filtre care o purifică în totalitate. De aceea, apa din nucile de cocos este complet sterilă. Simultan, este una din cele mai bune surse de electroliţi din întreaga natură. Apa din nucile de cocos tinere este aproape similară plasmei din sângele uman, pe care îl poate regenera. Plasma reprezintă 55% din sângele uman. Celelalte 45 de procente sunt alcătuite din hemoglobină, care nu este altceva decât o formă derivată de clorofilă (sângele plantelor). De aceea, în cazul în care consumăm un amestec de 55% apa de cocos proaspătă şi 45% suc din frunzoase verzi (sau de grâu verde), noi ne oferim practic o transfuzie de sânge. Principalele beneficii ale nucilor de cocos tinere, smântânii și uleiului de cocos: Îmbunătățesc digestia şi absorbţia vitaminelor şi aminoacizilor solubili în grăsimi. Stimulează sistemul imunitar datorită acizilor graşi saturaţi pe care îi conțin, care au proprietăți antivirale, antifungice şi antimicrobiene.

Papaya 

Acest fruct delicios și nutritiv creștea inițial numai în sudul Mexicului și Costa Rica.

Datorită spaniolilor care au introdus papaya in Manila la jumătatea secolului XVI, acesta crește astăzi peste tot la tropice. Primul producător al lumii este de departe SUA, majoritatea fructelor fiind crescute în Hawaii.

Arborele de papaya este de regulă fragil şi subţire, dar produce întotdeauna o recoltă bogată. Fructele se numără printre cele mai grele din câte există. Fiecare fruct de papaya ascunde adevăruri medicinale. Atunci când îl consumăm, corpul nostru identifică aceste elemente şi le pune în aplicare, remodelându-le la nivel fizic astfel încât să ne manifestăm astfel un sine mai puternic. 

Pe plan nutrițional, acesta este un fruct foarte important în țările în curs de dezvoltare, deoarece crește tot timpul anului și are proporția extremă de vitamina C. Ca majoritatea celorlalte fructe şi legume portocalii, papaya este, de asemenea, sursă importantă de betacaroten, substanță pe care organismul o transformă în vitamina A. Prin urmare, este un fruct indicat pentru tratarea afecțiunilor cutanate, dar și pentru întărirea sistemului imunitar. De asemenea, benefic și pentru invalizi, fiind ușor de mestecat. Prin cele 3 g. de fibre dintr-un fruct obișnuit, papaya ajută la producerea colesterolului. Dar și la menținerea funcției normale a vezicii urinare.

Principala componentă are o enzimă denumită papaină, foarte utilă la digestie, care este prezentă însă în cantități mult mai mari în frunzele necoapte. În bucătăria sudamericană, carnea era învelită în frunze de papaya, în rețete fine şi suculente.

Un fruct obișnuit de papaya asigură de 2 ori necesarul minim recomandat de vitamina C și mult peste un sfert din cel de vitamina A.

Papaya te poată scoate rapid dintr-o stare morocăncasă, eliminând negativitatea şi frustrările acumulate.

Semințele sunt foarte aromate în murături, oțet și uleiuri; de asemenea, sunt un remediu contra limbricilor. Frunzele sunt folosite pentru ameliorarea rapidă a rănilor, coșurilor cu puroi și a infecțiilor la picior. Sunt bune în caz de afecțiuni digestive, benefice pentru piele și pentru îmbunătățirea sistemulul imunitar. Se recomandă să se consume coapte.

Pepenele galben 

Foarte bogat în: minerale (K), fibre, NaCl, provitamina A, vitamine (A, B9, C). În proporţie de 88%  apă şi bogat în potasiu (300 mg/100 g), fructul are o pronunţată capacitate diuretică ce îl recomandă în lupta împotriva retenţiei de apă. În acelaşi timp favorizează eliminarea toxinelor şi stimulează sistemul renal. Reglează ritmul cardiac.

Pepene verde 

Sursă de vitamina A, B, C, betacaroten, potasiu, sodiu, licopein; fibre alimentare, carbohidrati, citrulină (un amino acid care relaxează vasele de sânge şi permite trecerea fluidelor prin ţesuturi, iar astfel de reduce retenţia de apă), precum și o cantitate mare de licopen (un antioxidant foarte puternic care luptă împotriva cancerului), o cantitate bogată de fitonutrienți, care ajută la stimularea anticorpilor, eliminarea mai rapidă a toxinelor și creșterea nivelului de energie. Conţine 92% apă şi are proprietăţi diuretice. 

Portocalele 

Foarte bogate în: minerale (Ca, Cu, Fe, K, Mg, Mn, Mn, Na, P, Zn), coenzima Q10, fibre, glucide, vitamine (A, B1, B5, B9, C, D). Necesarul zilnic de vitamina C este asigurat prin 100 ml suc proaspăt din pulpă de fruct. Efectul astrigent şi cel antiseptic fac ca portocalele să fie recomandate şi în stomatite şi gingivite. Afecţiunile respiratorii pot fi şi ele tratate cu remedii naturale cu portocale, acestea având efect expectorant. Consumul de suc de portocale amestecat cu un vârf de sare şi o lingură de miere este un leac eficient în tuberculoză, astm, răceală, bronşite, faringite, febră, laringite, pneumonii. Ajută vederea și pielea.

Perele 

sunt nutritive, saţioase şi deloc costisitoare. Foarte bogate în: minerale (B, Ca, Cu, Fe, I, K, Mg, Mn, P), fibre, glucide, provitamina A, vitamine (A, B1, B2, B3, B9, C, E, K1). 
Perele au un efect antioxidant, contribuie la eliminarea toxinelor din organism, combat retenţia apei, protejează inima de boli cardiovasculare şi acţionează ca un tonic asupra sistemului nervos.
Sunt recomandate persoanelor astenice, anemice. Perele sunt cunoscute pentru efectul lor laxativ şi depurativ, fiind un adjuvant în alimentaţia pacienţilor care suferă de constipaţie cronică. Împiedică putrefacţia din stomac şi intestin.
Perele conțin carbohidrați și pectină, care e detoxifiantă, regleaza tractul gastrointestinal și oferă un real ajutor sistemului imunitar. De asemenea, perele ajută corpul să rețină calciu mai bine.

Pancreasul şi ficatul suprasolicitate, stresate şi superîncinse stau adeseori la baza unor emoţii negative precum frustrarea, iritarea, disconfortul sau absenţa stării de pace. Perele sunt alimentele ideale care pot corecta această situaţie, întrucât reprezintă tonicul răcoritor suprem, îndeosebi pentru ficat şi pentru pancreas.

Fiecare fază a procesului de coacere a perelor are propria ei valoare terapeutică. Dacă o pară este tare şi crocantă, ea are conţinut foarte bogat în fibre care reduc colesterolul ,,rău" şi elimină din tractul intestinal mucuozităţile şi alte deşeuri. Feliile de pere tari merg de minune în salate. Pe de altă parte, dacă o pară este moale şi zemoasă, ea conţine multă glucoză, fiind extrem de uşor de digerat. Aceste pere sunt ideale pentru cel care se recuperează în urma unei toxiinfecţii alimentare sau a altor circumstanţe care i-au împiedicat să mănânce.

Cea mai bună perioadă în care trebuie consumate perele este cea dintre micul dejun şi prânz sau cea de seară (cu puţin timp înaintea cinei), întrucât reduce apetitul şi tonifică stomacul, împiedicându-te astfel să mănânci prea mult.

Piersicile 

Deşi sunt trei sferturi apă, acest fruct zemos conţine şi: minerale (Mn, P), fibre, provitamina A, vitamine (A, B, E, K1). 100 ml de suc proaspăt pe zi refac hemoglobina,fiind indicat anemicilor.

Prunele 

Bogate în: minerale (B, Ca, Cr, Fe, K, Mg, Mn, P, Se, Zn), fibre, licopen, proteine, provitamina A, vitamine (A, B1, B2, B3, B6, C, E, K1, P), glucide (fructoză şi levuloză), hidraţi de carbon, acizi organici. Cu un conţinut de doar 46 de calorii la 100 de grame şi multe zaharuri sănătoase, prunele sunt alegerea corectă când vine vorba de curele de slăbire. Sunt pline de antioxidanţi care lupta cu radicalii liberi, combat depresia, previn constipaţia, accelerează tranzitul intestinal, ajuta la reglarea glicemiei, previn anemia, scad colesterolul şi întăresc imunitatea. De asemenea, prunele protejează sistemul nervos şi muscular, menţin oasele sănătoase, deoarece facilitează absorbţia calciului, a magneziului şi a vitaminei D. Deoarece au un conţinut bogat în celuloză şi în mucilagiu, fiind indicate în situaţiile de constipaţie cronică. Ajută sistemul digestiv şi ficatul şi pot ameliora durerile reumatice. Au rol de prevenire şi pot ameliora afecţiuni precum: colesterolul mărit, constipaţie, presiune arterială scăzută, boli cardiovasculare. Stimulează memoria, previn bolile de inimă, fiind foarte sărace în grăsimi, sunt benefice pentru oase, combat anemia şi ajuta la prevenirea diverselor tipuri de cancer. În plus, după cum bine ştim, prunele ajută la prevenirea şi tratarea constipaţiei. Stimulează tranzitul intestinal şi conferă un efect laxativ. De asemenea, prunele protejează sistemul nervos şi muscular, hidratează pielea, menţin oasele sănătoase. 

Rodiile 

Bogate în antioxidanți, sodiu, calciu, fosfor, niacina, vitamine din complexul B si vitamina C. Sucul de rodii joacă un rol important în prevenirea bolilor de inimă şi are efect benefic asupra nivelului de colesterol rău din organism. Un alt beneficiu al consumului de rodii este încetinirea dezvoltării celulelor care dezvoltă cancerul de prostată. Rodiile au proprietăţi anti-inflamatorii şi sunt foarte bune ca remediu pentru artrită. Mai multe studii au arătat că extractul de rodii, bogat în antioxidanţi, inhibă schimbările ce se produc la nivel celular, ca un efect la expunerea la ultraviolete.

Roșii/ tomate Bogate în: minerale (Cl, Fe, K, Si), fibre, licopen, provitamina A, vitamine (A, B – în special B8, C, K1).

Smochinele 

În  Biblie, aşezarea sub smochin era un simbol al păcii, care izvorăşte din credinţa în Dumnezeu.

Smochinele sunt ursă ideală de fibre. De asemenea, conţin cantităţi suficiente de potasiu, care ajută la menţinerea tensiunii arteriale., obținute prin uscarea boabelor. Bune în caz de hipertensiune arterială, reținere de fluide, energie insuficientă, anemie și constipație. răceală, tuse, bronşită cronică, laringită, pneumonie, gât roşu şi inflamat, infecţii urinare şi intestinale, inflamaţii ale gingiilor.

Frunzele de smochin normalizează ciclul menstrual, dereglat, combate tusea, febra, tulburări circulatorii.

Extractul din muguri de smochin reglează secreţia gastrică, cicatrizează mucoasa gastrică și intestinală și normalizează relaţiile somatice la nivel digestiv de la stomac până la colon, în cazul tulburărilor neurovegetative.

Strugurii 

Întrebuințarea strugurilor (Vitis vinifera) în producția de stafide și vin era foarte răspândită în vechime. Specia a fost adusă în Lumea Nouă de Columb în 1492, apoi de spanioli și portughezi, care au ajuns în America de Nord și în cea de Sud. SUA este acum a doua cea mai mare producătoare de struguri și stafide din lume.

Strugurii sunt unici în nutriție, pentru că întăresc, curăță și regenerează organismul, fiind ideali pentru convalescență. Ei ne ridică moralul atunci când suntem prăbuşiți emoţional.

Beneficiile lor în nutriție au fost confirmate de Mahatma Gandhi, care obișnuia să bea suc de struguri în timpul posturilor sale lungi, fapt care a încurajat introducerea regimurilor alimentare doar cu struguri pentru o gamă largă de afecțiuni, cum ar fi cele cutanate, ale sistemului urinar, artrita și guta, precum și alergii alimentare, paralizia lui Bell, respiraţie superficială, pierderea auzului, tremurături, miros corporal, dureri la nivelul pieptului, simptome asociate cu sindromul premenstrual, contuzie, ceaţă mentală, dureri de spate, inflamaţii, deteriorarea învelişului de mielină al nervilor, cicatrizarea ţesutului hepatic, gingivită. Energizează musculatura şi sistemul nervos, descongestionează ficatul. Exfoliant natural piele. Energizează epiderma. O cură de două zile de struguri la fiecare zece zile este recomandată celor ce doresc să piardă în greutate. 

Mulți naturiști sunt de părere că strugurii trebuie consumați separat, nu la masă, deoarece fermentează rapid în stomac.

Strugurii conțin un număr uriaş de compuși aromatici - mai mulți decât în oricare alte fructe. Cei mai importanți sunt acidul tanic astringent, flavona, antocianidele roșii, linalolul, geraniolul și nerolul. Acestea sunt considerate substanțele care oferă strugurilor proprietățile lor  anticancerigene. Conţin: NaCl, minerale (B, Fe, K, Si), resveratrol, vitamine (A, B1, B2, B6, C, K1, P). 60% din procesul de angiogeneză - formarea de vase de sânge care alimentează formaţiunile tumorale - poate fi inhibat doar consumând struguri negri zilnic! 

Se recomandă în: sarcină, anemii, digestie leneşă, dispepsii, surmenaj, reumatism, dermatologice, constipaţii, hemoragii difuze, hemoroizi, edeme, nefrite, astm bronşic. 

Se recomandă să se consume proaspeți. Pentru că cei mai mulți struguri sunt stropiți în timpul cultivării, se recomandă să se spele cu apă călduță. 

Stafidele sunt una dintre cele mai răspândite produse ale strugurelui. Stafidele din comerț pot fi tratate cu sulf și învelite în ulei mineral. Se recomandă să se consume spălate bine, ca snack sau adăugate în salate ori în preparate din fructe. Au efect protector asupra mucoasei digestive.

Toate substanţele antioxidante prezente în struguri se regăsesc în mare parte și în vinul roşu. Acesta trebuie consumat în cantităţi moderate (2 pahare pe zi), ca să contribuie la aporturile necesare.

Vinetele conţin fitonutrienţi cu rol antioxidant. Sunt importante în lupta anticancer, au rol antimicrobian, antiviral şi reduc colesterolul rău. Au efect benefic auspra inimii şi conţin în coaja lor un fitonutrient numit antociani nasunin, care este un puternic antioxidant şi un ajutor în lupta împotriva radicalilor liberi, ce protejează membranele celulare.

Vișinele 

Bogate în vitamina C, betacaroten, calciu, potasiu, fosfor. La fel ca și cireşele, vişinele conţin 90% apă,  minerale (Ca, Cl, Cr, Cu, Fe, K, Mn, P, S), provitamina A, vitamine (A, B2, C, D, P). Ele mai conţin acid elagic,o substanţă anticancerigenă. În plus,au proprietăţi diuretice prin conţinutul de potasiu,iar fibrele stimulează digestia. Pe vremuri,extractul din sâmburi de cireşe era folosit în tratarea reumatismului şi pentru eliminarea pietrelor de la rinichi.

Aceste fructe de vară au proprietăți anti-inflamatoare, datorită conținutului de antocianinelor. De asemenea, vișinele contribuie la sporirea imunității și la relaxarea psihică.

Zmeura 

Este un fruct care are în compoziţie 80 % apă, carbohidraţi, fibre şi în mai mică măsură proteine şi lipide. Mai conţine minerale (Ca, Cl, Cu, Fe, K, Mg, P, S), fibre, glucide, lipide, proteine, vitamine (B9, B17, C, P). Zmeura este bogată în acid elagic, flavonoizi, cu rol important în reducerea radicalilor liberi, este un foarte bun antioxidant şi participă la prevenirea bolilor inflamatorii, dar şi a cancerului (prin inhibarea creşterii celulelor canceroase), precum și acid folic, necesare pentru funcționarea sistemului sanguin. Este un foarte puternic antioxidant natural, ce ajută la combaterea îmbătrînirii.

Avantajele consumului de zmeură:

• Sunt fructe pe care le putem consuma indiferent de sezon, de preferat în stare proaspătă, dar şi în formă congelată, deoarece păstrează o mare parte dintre principiile nutrititve şi sunt ideale în curele de slăbire. Ideale pentru scăderea în greutate, pentru că dau o senzaţie de saţietate prin  bogăţia de fibre şi alte minerale care ajută la creşterea ratei metabolice şi la arderea grăsimilor.
• Este cunoscut efectul fructelor de pădure împotriva îmbătrânirii premature, deoarece coloranţii şi antocianinele stimulează producerea de colagen, întârzie apariţia ridurilor şi dau luminozitate tenului. 
• Zmeura prin proprietăţile sale anticoagulante este indicată pacienţilor cu boli cardiovasculare. Prin bogăţia de fibre, scade colesterolul şi previne depunerea de grăsimi pe pereţii vaselor, fiind un bun adjuvant în tratamentul medicamentos al acestor pacienţi.
• 100 g asigură trei sferturi din doza zilnică de vitamina C. În zilele toride, când te cuprinde moleșeala, o porție de zmeură are efect rapid de revigorare.
• Frunzele sale sunt o sursă de progesteron vegetal – hormon produs de ovare.

Contraindicații: sarcină, colon iritabil (deoarece conține prea mulți oxalați).