Carbonul, hidrogenul, oxigenul și azotul sunt elementele fundamentale din care este compusă materia vie de pe această planetă. Natura ne oferă alimente integrale din abundenţă, având un raport ideal între concentraţiile diferitelor principii nutritive. Numeroase generaţii anterioare s-au hrănit doar cu alimente integrale, iar acestea s-au imprimat în memoria genetică a metabolismului uman.
A fost o vreme în istoria civilizaţiilor, când alimentele se foloseau doar integral. încă de la început, omul s-a hrănit în principal cu hrană integrală, şi aşa-numitele produse „naturale”, pe care nu le-a supus nici unui fel de proces de prelucrare.
Conform acestui principiu naturist, este de dorit ca omul sănătos să consume fructe întregi în loc de sucul acestora, făină integrală în loc de făină albă, laptele integral nu degresat, sarea gemă nu extrafină etc. Omul este perfect capabil sa trăiască alimentându-se cu plante.
În opinia multor nutriţionişti, renunţarea la alimentele integrale constituie o greşeală care a influenţat mult starea de sănătate a populaţiei planetei.
Renunţarea la alimentul integral este cel mai agravant factor în patologia şi malnutriţia zilelor noastre. Fiecare specie a fost creată perfectă, cu maximum de potenţial plastic şi energetic, pentru a servi omului. Or, a renunţa la integralitatea unui aliment înseamnă a contribui la propria noastră sărăcire de principii active. În plus, există riscul ca în timp să apară o pervertire a gustului, iar omul modern accepta tot mai greu calităţile organoleptice ale alimentului integral.
În general, tendinţa înregistrată în alimentaţie, de a se consuma produse concentrate şi rafinate produce dereglări metabolice care nu se manifestă direct la început, dar care produc efecte negative asupra sănătăţii, rezistenţei la boli şi a capacităţii de muncă. Astfel, tendinţa de a consume pâinea albă, în locul pâinii integrale, duce la o micşorare considerabilă a aportului de vitamina B. Consumul redus de legume şi fructe, în special în perioada iarna-primăvara, atrage lipsa de vitamină C. Înlocuirea într-o măsură din ce în cel mai mare a untului cu grăsimi vegetale şi margarina conduce la deficienţe în vitaminele A şi D.
Suntem cel mai bolnav popor din Europa, iar copiii de până la 4% sunt bolnavi de diferite boli. Toate aceste necazuri pleacă de la alimentație. Am fost și încă suntem țara în care pentru creșterea producției și a profiturilor imediate folosește tehnologii agricole cu tratamente chimice foarte toxice, extrem de nesănătoase și poluante la care ca o bomboană pe colivă s-au adăugat aceste așa-zise organisme modificate genetic.
- proteine: carne, pește, ou, lapte, ciuperci, soia, linte, bob, fasole boabe, mazăre uscată, năut, secară, mei, orez, orz, ovăz, grâu, porumb, hrișcă, măsline, migdale, nucă de cocos, nuci, miez de floarea-soarelui, alune, arahide;
- glucide: miere, făină integrală de grâu, orez, porumb, fasole, linte, bob, soia, smochine, cacao, struguri, prune, măceșe, banane, arahide, ananas, cartof;
- lipide nesaturate: șofrănel, susan, măsline, floarea-soarelui, soia, migdale, arahide, nuci, avocado, nucă dc cocos;
- calciu (peste 50 mg/100 g): smochine, migdale, pătrunjel, creson, fasole boabe, lapte și produse lactate, alune, coacăze negre, arahide, agrișe, curmale, ovăz, nuci, măsline, varză, spanac;
- fier (peste 2 mg/100 g): revent, secară, smochine, spanac, migdale, mure, ovăz, pătrunjel, porumb, fasole, curmale, măsline, coacăze negre;
- fosfor (peste 100 mg/100 g): carne, peste, ouă, lapte și produse lactate, fasole boabe, linte, mazăre, ciuperci, secară, ovăz, dovleac semințe, alune, nuci, migdale, castane, grâu, porumb, orez, cătină, smochine.
În general, tendinţa înregistrată în alimentaţie, de a se consuma produse concentrate şi rafinate produce dereglări metabolice care nu se manifestă direct la început, dar care produc efecte negative asupra sănătăţii, rezistenţei la boli şi a capacităţii de muncă. Astfel, tendinţa de a consume pâinea albă, în locul pâinii integrale, duce la o micşorare considerabilă a aportului de vitamina B. Consumul redus de legume şi fructe, în special în perioada iarna-primăvara, atrage lipsa de vitamină C. Înlocuirea într-o măsură din ce în cel mai mare a untului cu grăsimi vegetale şi margarina conduce la deficienţe în vitaminele A şi D.
Suntem cel mai bolnav popor din Europa, iar copiii de până la 4% sunt bolnavi de diferite boli. Toate aceste necazuri pleacă de la alimentație. Am fost și încă suntem țara în care pentru creșterea producției și a profiturilor imediate folosește tehnologii agricole cu tratamente chimice foarte toxice, extrem de nesănătoase și poluante la care ca o bomboană pe colivă s-au adăugat aceste așa-zise organisme modificate genetic.
Conținutul în principii nutritive al principalelor alimente integrale
Cele mai bogate alimente în:- proteine: carne, pește, ou, lapte, ciuperci, soia, linte, bob, fasole boabe, mazăre uscată, năut, secară, mei, orez, orz, ovăz, grâu, porumb, hrișcă, măsline, migdale, nucă de cocos, nuci, miez de floarea-soarelui, alune, arahide;
- glucide: miere, făină integrală de grâu, orez, porumb, fasole, linte, bob, soia, smochine, cacao, struguri, prune, măceșe, banane, arahide, ananas, cartof;
- lipide nesaturate: șofrănel, susan, măsline, floarea-soarelui, soia, migdale, arahide, nuci, avocado, nucă dc cocos;
- calciu (peste 50 mg/100 g): smochine, migdale, pătrunjel, creson, fasole boabe, lapte și produse lactate, alune, coacăze negre, arahide, agrișe, curmale, ovăz, nuci, măsline, varză, spanac;
- fier (peste 2 mg/100 g): revent, secară, smochine, spanac, migdale, mure, ovăz, pătrunjel, porumb, fasole, curmale, măsline, coacăze negre;
- fosfor (peste 100 mg/100 g): carne, peste, ouă, lapte și produse lactate, fasole boabe, linte, mazăre, ciuperci, secară, ovăz, dovleac semințe, alune, nuci, migdale, castane, grâu, porumb, orez, cătină, smochine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu